Acasă > KINETOTERAPIE > SUBIECT PENTRU DEZBATERE

SUBIECT PENTRU DEZBATERE


Domnul Savian Drăgan, kinetoterapeut român cunoscut deja celor care frecventează acest spaţiu virtual, propune următorul subiect de discuţie: “Reeducarea neuromotorie in AVC-uri ischemice in perioada acută şi sub-acută; facilitarea muşchiului psoas-iliac în vederea obţinerii triplei flexii a membrului inferior”

  Citez din comentariul dânsului:

”Acest subiect mi-a incitat curiozitatea in activitatea pe care o desfăşor: reeducare funcţională in neurolologie- adulţi. Am să încep cu un şir de întrebări care mă frământă pe mine:

Providenţa sau abilitatea kinetoterapeutului?

Plasticitatea (reconversia funcţionala) sau priceperea kinetoterapeutului?

Capacitatea creierului de a se reorganiza (mai mult sau mai puţin) şi cât din aceasta este facilitată de atitudinile terapeutului?

Când este momentul să se aplice anumite tehnici si ce “ratăm” dacă nu le alegem pe cele optime?

“Flerul” fiecăruia dintre noi si/sau un bilanţ pozitiv în urma experienţelor personale duce la atingerea obiectivelor stabilite?

Mă întreb după câtva timp: “Se putea şi mai bine?”; “Am ales corect programul de recuperare neuro-motorie?”.

As putea sa continui, dar daca as face-o, as produce haos! Propun să le luăm pe rând şi să aşteptăm comentarii la cele postate anterior si apoi vom vedea ce va fi! Vreau comentarii însoţite de bibliografie OBLIGATORIE conforma cu cerinţele internaţionale (regula Vancouver)! Doresc imperios acest lucru pentru a elimina polemicile dar si pentru a avea o discuţie cât de cât profesionistă precum şi pentru a fi un ajutor, de ce nu, în eventualitatea unor studii personale ale kinetoterapeuţilor cărora le place recuperarea neurologică (adulţi)”.

 

Mulţumim, domnule Drăgan.

 

Doamnelor şi domnilor, aveţi liber la discuţii.

About these ads
Categories: KINETOTERAPIE
  1. seti
    11 aprilie, 2009 la 10:09 am

    Din ciclul:Ce rost ar avea Universul daca nu ar avea cine sa-l contemple?
    De la Big-Bang, Universul e intr-o continua expansiune, dar ramane un intreg, fara pericolul dispersarii.Ultimele studii arata ca exista o substanta, inca necunoscuta, care mentine galaxiile, sistemele solare, intr-o stare asemanatoare celei provocate de forta gravitationala: ,,materia neagra ”; datorita ei nu exista pericolul desprinderii de intreg.
    Analog, sistemul informational al lumii noastre mici e un intreg, in care totul se leaga. Existenta stiintelor e doar o modalitate artificiala de a ne insusi cunoasterea. Inca din copilarie asimilam informatii pe domenii, astfel incat in creierul nostru se formeaza structuri cognitive cu sisteme operationale aferente. E o modalitate algoritmica de cunoastere in care primeaza gandirea convergenta. In noua era , cea internetica, avem acces in orice moment la orice informatie. Modul nostru de abordare a unui subiect trebuie sa fie un demers euristic. Euristica are in centru gandirea divergenta, adica acel mod de gandire care imprima judecatilor si rationamentelor noastre un mare grad de originalitate. Interdisciplinaritatea este directia de corecta de mers in abordarea oricarui obstacol cognitiv.
    Fluxul informational, abundenta surselor care ne stau la dispozitie, ne pot ajuta sa facem conexiuni spectaculoase;putem privi lumea cu alti ochi, putem face corelatii inedite. Atunci cand rezolvam o problema, pe ,,autostrazile ” creierului nostru informatiile ar trebui sa circule instantaneu in toate directiile, fluid si flexibil.
    Acum, mai mult ca oricand, ar trebui sa simtim ca facem parte dintr-un intreg, dintr-o comunitate sau un grup care are acelasi scop : ajutorarea celor in suferinta. E greu sa ai o formula clara in rezolvarea unui caz sau altul, fie ca persoana necesita ajutor medical, kinetoterapeutic, psihologic,etc.
    Cred insa ca scoala nu pune suficient accent in fomarea viitorilor profesionisti pe ceea ce specialistii numesc soft-skills.Deocamdata ne preocupa asa numitele hard-skills, adica acele cunostinte si deprinderi care sunt necesare indeplinirii sarcinilor de munca. Soft-skills desemneaza un set de trasaturi de personalitate, abilitati sociale: de limbaj, prietenie, optimism, munca in echipa, capacitatea de a transmite informatii, capacitatile de negociere, etc.
    Soft-skills determina implicarea activa a partenerilor si colaboratorilor, stimuland nivelul de creativitate al acestora; ele sustin si optimizeaza lucrul cu oamenii.
    In concluzie, toti trebuie sa ne ferim de pericolul dispersarii…Echipa poate fi o forta a binelui. Sa nu uitam ca din terapeuti putem deveni pacienti. Si indiferent in ce postura ne aflam toti suntem valorosi, toti suntem un miracol, o minune a Universului.

  2. 11 aprilie, 2009 la 11:36 pm

    Stimate coleg Dragan
    ” CARE SUNT METODELE DE STIMULARE A MUSHCHIULUI ILIO-PSOAS IN HEMIPLEGIA DE ORIGINE VASCULAR-CEREBRALA ISCHEMICA IN PERIOADA SUB-ACUTA/CRONICA, TZINAND CONT CA ESTE UN MUSCHI PROFUND SHI NU POTZI AVEA PE SCARA LOVETT, NICI MACAR F1 SAU F2 ?

    Ceva in cadrul acestei fraze NU pusca si e …. dubios !!??
    Daca doresti sa revii si sa mai pui odata situatia concret .Ce anume vrei si cazul concret de cand este ??!!
    Metoda echivalentei formulata de Lowett in 1912 , reformulat 1917 dupa aceea in 1927 e o scala depasita international !!
    In neurologie cu afectare centrala ( SNC) indiferent de etiologie , nu este necesar sa discutam de valori de F1 si F2 muscular .
    Se doreste controlul voluntar motor si cel functional .

    La fel nu conteaza ca este muschi superfiucial sau profund cii >>>
    trebuie cunoscut urmatoarele principii >
    -Muschii cu o activitate , ,, au cei din zona cervicxal gat si ale trunchiului asa zisa dinamica spiralei
    -Muschii cu o activitate au ai membrelor inferioare ( deci in cazul nostruu si psoas iliacul care lucreaza de la 90 grade CF flectat in sus!!!) ,
    -Muschii cu o activitate sunt ai membrelor superioare .
    Mi se pare important sa aduc in atentia cititorilor existenta acestei diferentieri functionale a amuschilor , intrucat este UN FAPT de care primordial trebuie sa se tina cont in cadrul unui program de reeducare neuromotorie .
    Dar V Vojta se descurca perfect in acesta situatie la fel Si Kabat cu Knott si Voss prin FNP lor si cu diagonalelel prin Flexie a MI .
    Din acest motiv revine MS mult mai greu mai ales la o afectare pe dreapta . Ceea ce iar nu este la tine specificat
    E doar o subliniere la inceput de dezbatere .

    Multumesc pentru intelegere
    Zoltan pasztay

  3. Dragan Savian
    12 aprilie, 2009 la 3:40 am

    Buna ziua,
    Dle Seti, ca sa inteleg unde “bateti”, am cautat explicatia cuvantului “euristic” pe care nu-l cunosteam pana acum!
    Conform DEX-ului limbii romane, cuvantul “euristic” inseamna, citez:
    “1. Care servește la descoperirea unor cunoștințe noi.
    2. S.f. (Rar) Metodă de studiu și de cercetare bazată pe descoperirea de fapte noi.
    3. Arta de a duce o dispută cu scopul de a descoperi adevărul”.
    Eseul d-voastra cu valentze bio-metafizice si/sau psihologice, il apreciez fie cu caracter pozitiv, adica (o aprobare din partea d-voastra la ceea ce am postat ca si subiect pentru dezbatere utilizand astfel si citez din comentariul d-voastra “un demers euristic” ), fie negativ (considerand ca va displace modul in care am cerut sa fie postate comentariile- cu bibliografie obligatorie si conforme cu regula Vancouver ), neutilizand pentru dezbaterea acestui subiect, citez:”un demers euristic”.
    As dori sincer sa va cunosc punctul de vedere cu privire la acest subiect, fie el pro sau contra, iar daca aveti de facut observatii de orice natura, sunt deschis pentru a le discuta, cunoscand valoarea de pana acum a comentariilor postate de d-voastra pe pe acest blog, comentarii pe care personal, le apreciez ca fiind excelente. Spun acest lucru pentru ca sunt putin in ceatza cu privire la sensul comentariului de mai sus pe care sincer nu prea l-am inteles altfel dacat sub forma prezentata mai sus.
    Concluzionand, as dori sa aflu de fapt, in termeni mai accesibili, la ce se refera comentariul d-voastra!
    Oricum va multumesc pentru interventie si astept cu nerabdare o noua interventie!
    Cu stima,
    Kt. Savian Dragan

  4. Valentin
    12 aprilie, 2009 la 7:25 am

    Domnule Drăgan,
    Reuşiţi să exprimaţi într-un mod fenomenal ceea ce cred şi eu despre comentariile lui Seti. Adică foarte bune, dar ceţoase. Mă doare că nu pot să pricep exact. Partea a doua însă e ceva mai clară, cea cu deprinderile. Cred că eseul este în mod clar pozitiv, apreciez şi eu comentariile făcute anterior. Calitate.
    Mai departe o să iau pe rând întrebările dumneavoastră. La prima, cea cu providenţa sau abilitatea, vă spun că deşi cred în Dumnezeu, nu cred că ne şi “bagă în traistă”. Sau poate aceste două lucruri sunt inseparabile?
    Mai cred şi în ceea ce a zis Louis Pasteur: “Şansa favorizează mintea pregătită”. Rămân deci adeptul unei pregătiri cât mai bune posibil, cu cunoştinţe de kineto, psihologie şi chiar din sfera teologiei, acestea din urmă nu neapărat ţinând de istoria bisericii sau diferite doctrine. Cred de asemenea cu tărie în ceea ce aţi spus nu demult, că un kinetoterapeut trebuie să aibă suflet bun. E o condiţie de bază a profesiei noastre. Dl. Pasztai spunea şi dânsul cândva: “Cine nu-şi aduce aminte de primul său pacient, nu merită să fie kinetoterapeut”. Iar ca să-ţi aduci aminte trebuie să ai suflet.
    Gândiţi-vă cum am fi percepuţi dacă în spitalul sau cabinetul în care lucrăm ar veni un pacient cu hemiplegie şi în loc să trecem la stretching lung, exerciţii şi posturări, am cădea în genunchi şi am începe să ne rugăm. În cât timp am rămâne oare fără slujbă dacă am generaliza un astfel de comportament? Deci credinţa are rolul ei, te poate ajuta, există cazuri de vindecări datorate rugăciunii, dar…
    Nu am citit nicio statistică pe această temă, însă cred că s-au realizat mai multe ameliorări prin kineto, mai ales la cei care au avut nevoie de un tratament specific. Am mai spus-o, diferenţa majoră dintre kinetoterapeut şi popă este că primul face ceva şi pentru trup. Popa vorbeşte, dă sfaturi, dar ne îndreptăm spre o lume în care succesul său este limitat, o lume în care din ce în ce mai puţini oameni sunt dispuşi să-l asculte. E o realitate, poate din păcate. Doar poate. Aşa că îmi iau îndrăzneala să spun că nimic nu poate înlocui pregătirea temeinică şi nici abordarea corectă. Deci merg clar pe o pondere mai mare a abilităţilor kinetoterapeutului. Dintre care accentuez foarte mult capacitatea de a transmite un mesaj, de a empatiza şi de a intra în sufletul pacientului. De a primi cheia de pe inima lui. De a înţelege cu ce cuvinte trebuie să îmbraci acest mesaj pentru a fi perceput cât mai exact.
    Închei recomandând tuturor o carte bună, “Inteligenţa practică” de Karl Albrecht, apărută la editura Curtea Veche. O convingătoare prezentare a ei o găsiţi pe blogul viitorului nostru coleg, dl. Kincses Csaba, cel care a înţeles deja că succesul trebuie să-l pregăteşti piatră cu piatră şi cu mare atenţie.

  5. Csabi
    12 aprilie, 2009 la 10:04 am

    O constatare importantă din comentariul lui Seti: acele soft-skills, care desemanează aspectele esenţiale ale personalităţii noastre sunt oarecum omise din pregătirea viitorilor kinetoterapeuţi. În timpul facultăţii sunt prea puţine discipline care abordează pregătirea profesionalistului din acest punct de vedere. Deşi este secundar, în prim-plan trebuie să figureze pregătirea (învăţarea) foarte bună din perspectivă “ştiinţifică”. Totuşi, cred că cele două arii sunt nedespărţite şi aici, dumneavoastră toţi de mai sus sunteţi cu siguranţă convinşi.
    Nu ştiu dacă unele linii ale personalităţii individului trebuie neapărat educate, cum ar fi prietenia, munca în echipă, “sufletul bun” etc. Acestea se nasc poate în momentul în care suntem pregătiţi să “aterizăm” pe pământ.
    Însă o mulţime de abilităţi pot fi aduse la suprafaţă, perfecţionate sau chiar învăţate, schimbate cu ajutorul cărţilor. Din sfera literaturii motivaţionale, putem găsi opere care ne ajută sau ne învaţă să vedem, să analizăm orice abordare, problemă,situaţie (pacient, tartament, exerciţiu) într-un mod cât mai eficient posibil din toate punctele de vedere. Cred că dl. Serac poate confirma acest lucru. Ca în orice meserie, domeniu şi în kinetoterapie, înainte de orice “mişcare” gândirea multilaterală este poate cheia succesului. Combinarea “căilor” de gândire din emisfera stângă şi dreaptă trebuie să meargă mână în mână (logica cu creativitatea; concretul cu abstarctul; munca cu credinţa; corpul cu spiritul).
    Ca o paranteză pe lângă subiectul care începe să fie dezbătut.

  6. Dragan Savian
    12 aprilie, 2009 la 12:04 pm

    Stimate dle. Pasztay,
    Sunt bucuros ca incepem cu adevarat sa intram in profunzimea acestui subiect!
    Mentin cu tarie formularea pe care am ales-o, fiindca nu este intamplatoare!
    Acum depinde si de cum etapizam perioadele acuta, sub-acuta si cronica. As vrea sa stiu parerea d-voastra cu privire la acest lucru: perioada acuta tine de la pana la ….(perioada de timp ex: 1-5 zile). Perioada sub-acuta tine de la pana la….(ex:15 zile la 3 luni)
    Ceea ce spuneti d-voastra consider ca se poate aplica putin mai tarziu in cadrul programului de recuperare functionala a hemiplegicului, adica in perioada sub-acuta spre cronica cand poti identifica activitatea unor muschi in sinergie cu altii, cand ai cu cine “jongla” ca si posibilitati de evaluare, de testare, in fine cand poti face bilanturi complexe de motricitate, echilibru, etc.
    In alta ordine de idei, singura scala prin care se poate evalua un pacient hemiplegic in perioadele mai sus amintite, (excluzand Orgogozo si celelalte scale care sunt apanajul medicului neurolog), deci din punct de vedere al tonusului muscular este si va ramane Lovett valabila . Nu este de loc depasita pentru ca este singura care iti poate oferi “o idee” asupra controlului motor asupra bolnavului. Mai ales ca nu doar in Franta este utilizata! O foloseam si in Clinica de Neurologie a S.C.J.de Urgenta din Targu-Mures unde am lucrat.
    Dar poate ca am fost in eroare timp de 7 ani si sunt si acum de un an!
    Cand exista un infarct total cu hemiplegie masiva, deseori, undeva la 2,3 luni post avc poti sa obtii o contractie musculara activa. Subiectul, inca odata se refera la hemiplegii si nu la hemipareze, Este o diferenta mare intre cele doua din punct de vedere al motricitatii precum bine ati spus, dar sa tinem cont de faptul ca suntem “limitati” ca si activitate terapeutica in ceea ce priveste prima varianta.
    Nu incerc sa rezolv un caz anume, chiar daca acum am unul care ” ma omoara” in sensul ca are spasticitate pe extensori MI (schema inversa) si “0″ pe flexori si am ajuns dupa 1 luna sa mearga singur cu un cadru de mers “azvarlind” MI in fata, avand F0 pe iliopsoas. Incerc astfel sa gasesc solutii pentru “trezirea” iliopsoasului celor care nu detin inca controlul motor asupra lui.
    Acum dati-mi voie sa cred ca tehnicile si metodele V Vojta nu se mai descurca perfect in acesta situatie la fel Si Kabat cu Knott si Voss. Adica nu sunt suficiente! Ati amintit de metodele FNP si aici sunt de acord cu d-voastra!
    Haideti sa le identificam si sa discutam despre ele!
    Cu speranta am fost bine inteles,spun
    Pe curand!

  7. Dragan Savian
    12 aprilie, 2009 la 12:35 pm

    Revin,
    Subiectul in discutie poate foarte bine sa fie reformulat, rearanjat, re…re…re..!
    Asta depinde de kinetoterapeutul care il cizeleaza in functie de dorintele, posibilitatile de investigare si tratament si obiectivele lui proprii! Nu am specificat pe care parte este afectarea (hemi dreapta/stanga) pentru ca subiectul devine mult prea profund! Trebuie sa luam in calcul apoi hemineglijenta daca avem hemi stg., deci lucrurile s-ar complica. Oricum orice comentariu il iau ca atare, precum si orice observatie profesionista,fara suparare, pentru ca initierea si bazele kinetoterapiei le-am invatat de la domni profesori cu experienta ( ex:Prof. Pasztay pe care il stimez si-l apreciez de altfel si care intamplator a fost si seful comisiei de examen de licenta al promotiei mele, in specialitatea ortopedie!) de la care putem invata totdeauna ceva ce nu stiam sau care ne-a “scapat” .
    Dar, dupa aceasta, intervine pentru fiecare supraspecializarea in domeniul in care lucreaza (ex : Andreea in recuperarea cardiovasculara) si de aceea ne putem sau nu afirma parerea personala putin mai mult decat altii in ceea ce priveste tratamentul unei anumite afectiuni. Atat deocamdata.
    Pe curand!

  8. Dragan Savian
    12 aprilie, 2009 la 7:54 pm

    1. Collin C, Wade D.Assessing motor impairement after stroke: a pilot reability study. J Neurol Neurosurg Psychiatry 1990; 53:: 576-579
    2. Demeurisse G, Demol O, Robaye E. Motor evaluation in vascular hemiplegia. Eur Neurol 1980; 19″ 382-389
    3. Held JP, Pierrot-Deseilligny E. Reeducation motricedes affections neurologiaues.Paris JB Bailliere et fils, 1969: 31-32
    Aceste trei materiale bibliografice spun ca examenul motricitatii active spun ca testingul muscular al unui hemiplegic se face conform metodei Lovett si conform Medical Research Council.

  9. 13 aprilie, 2009 la 9:58 am

    Da. Recunosc ca am un stil aparte de exprimare asta probabil si din cauza faptului ca imi vin zeci de idei pe secunda pe care vreau sa vi le impartasesc si uneori, in dorinta de a nu le lasa sa se piarda, nu le clarific suficient.Cu siguranta as umple mai multe pagini si nu e cazul sa plictisesc cititorul. Voi incerca sa evit astfel de situatii. Ma retrag o vreme din a mai face comentarii intr-un domeniu pe care nu-l stapanesc.
    Ceea ce am vrut sa transmit de fapt a fost bucuria de a constata ca se incheaga o echipa, cu toate ca membrii ei se afla la distanta. Echipele intra si interdisciplinare sunt cele care pot rezolva cu succes o problema de orice natura.
    Domnul Dragan Savian a lansat practic o prima problema de dezbatere in echipa, un focus grup de fapt, ce presupune alegerea unei teme si clarificarea ei prin implicarea celorlalti membrii, cu argumente stiintifice si bine documentate, cu precizarea autorilor, asa cum se cuvine. Sunt multe ore de munca in spatele unei cercetari si evident ca efortul autorilor trebuie rasplatit macar prin precizarea bibliografiei.
    Referitor la creativitate, am obligatia de a ,,scoate lumea din ceata”.Orice pacient este unic. Anamneza,examenul somatic si neurologic, investigatiile paraclinice, psihologice si uneori chiar psihiatrice, alcatuiesc baza unui diagnostic complex care va sta la baza unui program de recuperare, de interventie. Atat in faza de diagnoza cat si in cea de interventie sunt implicati mai multi specialisti din mai multe domenii.Tocmai aici intervine creativitatea. In modul in care se imbina diagnosticul complex cu tratamentul si tehnicile de recuperare. Nu exista neaparat un algoritm, ci o imbinare de elemente stiintifice validate anterior, dar imbinate intr-un mod original, in functie de specificul, de individualitatea fiecarui pacient.
    Atributul de creativ semnifica nota de originalitate in activitate.Iata cateva atitudini creative:
    -increderea in fortele proprii;
    -interesele cognitive si devotamentul fata de profesiunea aleasa;
    -atitudinea antirutiniera, dorinta de a experimenta noul;
    -indeplinirea unor proiecte dificile;
    -perseverenta in cautarea de solutii;
    -receptivitatea pentru tot ce este nou si respectul fata de originalitate.
    Am descoperit aceste atitudini la majoritatea celor care au postat constant pe acest blog. Tocmai de aceea am tinut sa vorbesc despre creativitate, originalitate,euristica.
    In speranta ca am facut putina lumina, va doresc tuturor ,,Sarbatori fericite!”,
    ,,Un Paste luminos alaturi de cei dragi!”

  10. Dragan Savian
    13 aprilie, 2009 la 2:47 pm

    Super!!! Ca si toate comentariile de pana acum!
    Sa nu va retrageti din a face comentarii pentru ca noi ceilalti am avea de pierdut enorm! Va propun ca alternativa sa ne luminati mintile cu discutii din specialitatea pe care o aveti. Asadar, de ce nu, lansati la randu-va un subiect din domeniul, care sa aiba totusi o legatura cu kinetoterapia si o sa incercam sa comentam si noi asa cum putem si cum ne pricepem.
    Va multumesc si va urez si eu “Paste Fericit”!
    Cu respect,
    Kt. Savian Dragan

  11. Valentin
    13 aprilie, 2009 la 3:49 pm

    Best! Foarte fain. Îţi interzicem să te retragi, Seti. N-ai ce face, eşti în minoritate. Te aşteptăm.

  12. 14 aprilie, 2009 la 8:55 pm

    OK, Ft B e tot pana in prezent .
    Revin cu re . E necesar un pacient un caz concret si nu la general ( sa fie
    hemiplegic si cu infarct cerebral etc ,…. scos dela TI , are 48 de ore , evaluat de … si reevaluat de kinetoterapeut pe baza …. obiective kinetice pe termen prima luna si specifice pe prima saptamana ….
    Abia acum vom incerca sa vedem daca e sau nu depasita metoda x, sau Y si voi revenii si cu FNP.
    Multumesc pentru bibliografie si pentru aprecieri ,
    Subliniez ca mai lucrez activ cu cazuistica cu masternazii saptamanal si progresam fantastic cu fiecare caz de tetraplegie la nivel de chia c4 si c6, c7 OK .
    Nu sunt doar conf univ dr. Zoli P. teoretician !!
    va multumesc pentru increderea acordata
    Dam drumul si …. comentam

  13. 17 aprilie, 2009 la 10:56 pm

    Buna ,
    Poate ca vin sarbatorile si nu prea au aparut comentarii de aceea incerc EU sa mai revin sa mai comentez cazul nostru hemiplegic ..
    Premisa de la care trebuie sa pornim in aceasta dezbatere sau studiu cred ca are urmatoarele puncte cheie >>
    La pacientul hemiplegic cea mai importanta problema este locomotia , adica siguranta mersului ( mai putin importante sunt corectitudinea , si economicitatea ) care este data de echilibru , stabilitatea in ortostatism dupa ce a trecut bine de celelate stadii ale controlului posturii ( compensatorii si anticipatorii).
    Pentru realizarea controlului postural in ortostatism si mers factorul determinant este CONTROLUL TRUNCHIULUI ( mai putin importante sunt controlul soldului , genunchiului sau a gleznei , care permit sprijinul podalic al membrului plegic !!!)vezi bibliogr. ACHCPR Rehabilitation post stroke Publick Health Service <Rockville Maryland 1995,
    Basaglia , N Pace , Trattato di Medicina Riabilitativa Guides to the Evaluatione of Permanent Impairment , AMA 1995.
    Obiectivele sunt cele arhicunoscute in cazurile de AVC adica strock
    Evaluarea >
    Se poate folosii scala spasticitatii a lui Ashworth modificata de Bohannon s Smith ( avem gradele 0 si 1) in cazul nostru !!
    Testul ( scala ) lui Albert 3 domenii macar ( controlul capului si a trunchiului – cu 11 miscari) ,
    Controlul CSH Si poate si ceva din prehensiune cu 13 miscari>>>
    Trunk Control Test . ( dinamica spiralei !!!etc, Pasztai Z Kinetoterapie in neuropediatrie -2004 Ed Arionda Galati )
    Daca vrei poti merge pe acesta filiera si tinand cont si de ceea ce am scris mai devreme intr-o alata ( prima interventie a mea )
    Nu vei gresii si ai ales drumul programul cel mai bun si cu siguranta pentru un caz plegic in stadiul acut si subacut dupa 10 zile de la ATI .
    Depinde 30% de tine ca si Kinetoterapeut ( cunostiinte, deontologie, psiholog, abilitate,fleurul , providenta, dar mana si convingerea pacientului , constientizarea de a muncii din nou cu corpul sau adica de a practica miscarea kinetoterapia de 4-5 ori pe zii !!! si atunci , mai ai 30% de la pacient si trebuie sa colaborezi ft B sa mai faci rost de 30% de la apartinatori – familie cu starea psihoafectiva cu plasticitatea creierului , conditia sociala ,financiara , credinta in reabiliatre in teamul cu care lucreaza si mai ramine 10% ceea ce vrea DUMNEZEUL .
    Nu trebuie asa mare filozofie .( e parerea mea ) Nu sunt nici gemenii la fel doar doua cazuri de plegici de tip Strock!

    Astept si alte interventii si chiar daca doresti poti sa-mi scrii, un e-mail peronal la (pasztayzoltan@yahoo.com ) sa mai dialogam si pe acolo .
    Sper sa Nu fie colegii speriati de tema de neurologie ( lumea e mai acasa la masaj si profilaxie si in sport !!) de cand avem facultati de tip Bolognea ,
    Neurologia se face doar la masterat mai detailat !!!!
    Asteptam orice intrebare, dezbatere, interventie , sfat , descriere de caz asemanator etc .
    Mobilizati-va un pic ,

    Cu drag
    Zoltan Pasztay

  14. matei
    18 aprilie, 2009 la 6:08 am

    Depinde 30% de tine ca si Kinetoterapeut ( cunostiinte, deontologie, psiholog, abilitate,fleurul , providenta, dar mana si convingerea pacientului , constientizarea de a muncii din nou cu corpul sau adica de a practica miscarea kinetoterapia de 4-5 ori pe zii !!! si atunci , mai ai 30% de la pacient si trebuie sa colaborezi ft B sa mai faci rost de 30% de la apartinatori – familie cu starea psihoafectiva cu plasticitatea creierului , conditia sociala ,financiara , credinta in reabiliatre in teamul cu care lucreaza si mai ramine 10% ceea ce vrea DUMNEZEUL F BBINE D-NUL ZOLTAN.P ASA ESTE CORECT SARBATORI FERICITE !NOI KINETOTERAPEUTII SUNTEM CA NISTE REGIZORI .PACIENTII SUNT ACTORII NOSTRI SI EI FAC FILMUL SUB INDRUMAREA REGIZORULUI

  15. Dragan Savian
    18 aprilie, 2009 la 3:28 pm

    Buna ziua,
    Nu am mai scris fiindca am probleme cu licenta Office-ului! Piratat!
    Subiectul era de fapt altul, putin mai “tzintit”! Oricum, cum toate programele de recuperare incep cu o evaluare, este foarte bine si normal ca dl. Pasztay a amintit de capitolul ” Evaluare”! Il terminam pe acesta si va urma ” Metodele de reeducare…..” de acord?
    Deci, citez:
    “O scala de evaluare trebuie sa fie relevanta, de incredere si VALIDA! Urmeaza ca dupa ce indeplineste aceste conditii, ea sa fie standardizata pentru a fi folosita la comparari individuale” spune Mc Dowell in “A guide to rating scales and questionaires, 2nd edition, Oxford, University Press, 1996″.
    Practic sunt 3 probleme de care trebuie sa tinem cont cand alegem o scala de evaluare:
    1.deficitul motor sau deficitul de comanda;
    2.hipertonia piramidala (spasticitatea);
    3.sincineziile sau co-contractiile;
    De aceea utilizam scale de evaluare analitice sau semi-analitice si globale unde miscarile voluntare sunt incluse sau nu intr-o schema sincinetica.
    Scalele analitice de testare a controlului motor in perioada acuta a avc ischemic, sunt, cum spunea si Dl. Pasztay cam rare, dar exista! Problema este ca pot aparea substitutii din cauza prezentei sau nu a unui tonus muscular crescut (spasticitate) si exista astfel pericolul de a da rezultate eronate. De aceea sunt preferate scalele semi-analitice care au mai multa “precizie” in aprecierea deficitului motor.
    Personal, in activitatea mea de recuperare neuromotorie folosesc urmatoarele scale de evaluare:
    Evaluarea deficitului motor (forta musculara/control motor) in perioada acuta:
    1.Scala Medical Research Concil (MRC) -http://www.cofemer.fr
    2.Testul Gravitatiei al lui Lovett
    In prioada sub-acuta:
    1. Indicele motor Demeurisse- Demeurisse G, Demol O, Rabaye E. Motor evaluation in vascular hemiplegia. Eur Neurol 1980; 382-389.
    Evaluarea mobilitatii/motricitatii
    1.The Trunk Control Test-www.medicaleducation.co.uk/resources/Motrunk.pdf
    2. Indicele de Mobilitate Rivermead-Collen, F.M. Wade, D.T. Robb, F.C. Bradshaw, C.M. (1991) The Rivermead Mobility Index: a further development of the
    Rivermead Motor Assessment. International Disability Studies. 13, pp. 50-54.
    Evaluarea spasticitatii
    Scala Ashworth Modificata nu “prea” este valida!
    Trebuie tinut cont ca singurul grad de evaluare neatins de erori al acestei scale este gr.1. Evaluarea gradelor 2,3,4 este subiectiva. Bohannon RW, Smith MB. Reliability of a modified Ashworth scale of muscle spasticity. Phys Ther 1987; 206-207
    1. Testul Ely (Paul Filipetti) pentru m drept femural si ilio-psoas- http://www.exrx.net/Testing/FlexFunction/ElysTest.html
    2. Scala de spasticitate Tardieu, modificata de Held si Pierrot Deseilligny-Held JP, Pierrot-Deseillighy E. Reeducation motrice des affections neurologiques. Paris: JB Bailliere et fils; 1969:31-32
    Evaluarea heminelijentei
    Scala Catherine Bergego (CB)-Bergego C, Azouvi P, Samuel C, Marchal F, Louis-Dreyfus A, Jokic C et al. Validation d’une échelle d’évaluation fonctionnelle de l’héminégligence dans la vie quotidienne : l’échelle CB. Ann Réadapt Méd Phys 1995 ; 38 : 183-189
    Voi reveni cu scale pentru echilibru, scale senzorio-motorii, indici functionali , scale de evaluare a mersului si evaluarea SAND.
    Inca o problema!…. Dl. Matei! Procentele de 30% sau celelalte sper ca sunt estimative! Erau doar intrebari retorice!
    Pe curand!

  16. Dragan Savian
    18 aprilie, 2009 la 3:32 pm

    Uffff!
    Mi-a luat cam o ora sa postez comentariul!
    Sper sa merite si de-acum inainte!

  17. matei
    20 aprilie, 2009 la 7:52 am

    trebuie ca cei care au ce spune in domeniul asta al kinetoterapiei sa arate ceva sa faca DVD sa filmeze concret niste cazuri sa vb acolo de evaluare de obiective de exercitii :de ex. Recuperarea mersului la hemiplegic dvd1 si dvd2 scolioza dvd3lombosciatica etc bineinteles pe bani ar fi o idee buna pentru toti kinetoterapeutii fie ei incepatori sau avansati .reflectati domnule DRAGAN sau domnule PASZTAY
    Stiu ca tineti mult la meseria asta atentie la cei multi care fac rau pacientilor !!

  18. Dragan Savian
    20 aprilie, 2009 la 11:02 pm

    Dle Vali, vrand nevrand iar intru in polemica! Ma feream de acest lucru dar EU nu pot sa ma abtin! Daca ma abtin inseamna sa uit de blogul acesta si, gata!
    Apropo dle. Vali cine este dl. Matei, iertati-ma dar nu-l cunosc!
    Dle. Matei, nu gasesc ca ceea ce ati scris se refera la subiectul in cauza!
    DVD 1 si DVD 2 sunt deja realizate, va spun doar asa ca sa stiti si d-voastra, dar n-o-ti vrea acum sa le fac public! Este munca mea personala si va aparea cand si cum si unde voi gasi Eu de cuvinta si nu altcineva!
    Filmatul si/sau foto sunt doar unele dintre metodele pe care le pui in aplicare pentru a sustine ceea ce afirmi in scris si pentru a demonstra unde ai ajuns dupa ce ai “lucrat intr-un mod anume”, este o referinta in cercetare si are de asemenea o valoare nu tocmai stiintifica intr-o lucrare cu “pretentii” ! Asta
    fiindca toti stim de lucrari sau teze de doctorat plagiate s.a.m.d. Chiar daca sunt acceptate, nu prea au valoare demonstrativa, si nu va explic eu ce porcarii se fac in bransa fiindca poate le cunoasteti deja! Posteaza dumneata pe blogul acesta “DVD” 1 sau 2, n-are importanta care! Sa vedem ce ati filmat? Sunt curios foc!
    Care este problema cu banii? Nu inteleg! Lamuriti-ma!
    Comentati daca doriti subiectul sub forma aceasta, daca nu lasati-ne pe noi sa o facem asa cum dorim! Propuneti d-voastra un alt subiec “inteligent” si cooptati-ne! Pana atunci, fara alte pretentii, bine? De comentarii “pe langa subiect” sun satul! Decat sa faceti pe “Justitiarul” pe blog dand dreptate sau dezaproband pe unul sau altul, mai bine intrati in “paine”, caci asta este de fapt ceea ce urmarim aici ! Daca nu puteti sau nu faceti fata, abtineti-va!
    Cat despre tinerii care fac rau in meseria aceasta, eu nu am auzit pe nimeni sa se planga! Si ma refer la vreo 5000 de pacienti cu care am lucrat pana in prezent! Cat ar fi de slab pregatit un kinetoterapeut de facut rau nu face, doar ca, poate, nu stie saracu’, cunostintele lui fiind poate limitate! Depinde de cum definiti d-voastra “raul” pe care il fac tinerii la care va referiti!
    Iar cu reflectatul de care pomeneati, o fac destul fiindca altceva nu am ce face pe aici ! Iar ca sa dam sfaturi unui Conferentiar este putin cam depasit! Eu il contest cu argumente daca este cazul ,dar, oricum, imi vad lungul nasului!
    Pe curand!
    Kt. Savian Dragan

  19. Valentin
    21 aprilie, 2009 la 11:06 am

    Nu-l cunosc nici eu pe dl. Matei. Asteptăm un răspuns din partea sa.

  20. matei
    25 aprilie, 2009 la 6:49 am

    Ma scuzati domnule conferentiar aveti dreptate sa ne vedem de lungul nasului , f,bine ca aveti dvd -uri noi nu am stiut.
    A fost o propunere din partea unor kinetoterapeuti daca sunteti pentru bine, daca nu ,nu ne jigniti , mai bine lasati ,dupa 5000 de pacienti as fi destul de obosit ca sa jignesc pe cineva , sunt multe de zis dar nu ne permitem …
    Daca sunt dvd-uri poate ne spuneti si noua cum putem intra in posesia lor
    Va multumim
    P.S. Matei si atit .

  21. 25 aprilie, 2009 la 10:12 pm

    Draga Savian
    Felicitari, multumirile mele pentru orele lucrate pentru noi , pe acest blog si voi revenii si in particular cu multumiri si cu alte informatii !.
    Da , asa mai zic si eu evaluare si teste ( bineinteles asa se face corect adica se tine- o statistica clara , pe etape , internarie, etc pe calculator in fise ).
    -Hai acasa puisor- adicain tara si vezi cum lucreaza multi in domeniul sanitar , neurologie , AVC si reabilitare cu acest cuvant EVALUARE adica sa aplici , sa faci , sa notezi, sa urmaresti , etc pacientul
    De evaluari minutioase fug cu totii !!! se face ceva superficial si se trantesc cateva cuvinte pe o foaie de obs sau fisa de tratament .
    Dupa aceea putem discuta ce se astepta de la kinetoterapeuti sau cei cu recabiliatrea .
    Eu personal am realizat candva cu un renumit medic ( iertat sa fie ) o Fisa Kinetologica la Spiotalul Clinic din Felix care ( a fost scoasa ca este mult de lucru !!atat pentru medici cat si pentru kinetoterapeuti ) Nu are rost sa facem asa ceva !!

    Poate e un pic Dur aceasta afirmatie dar e Real !!!

    Iar in multe fise unii recomanda astefel tratamentul unui pacient cu hemiplegie !! >>>Kinetoterapie in sala , sau …..>>>Kinetoterapie individuala !!
    ( nici indicatii nici contraindicatii , nici recomandari sau jaloane , repere, !!)
    Bineinteles Nu fac toti la fel dar marea lor majoritate DA!
    De aceea cred ca e greu sa-ti dam raspuns la multe din cele solicitate de tine , >>>de catre cei tineri in meseria KT In neuro rehabilitare>>> !!
    Poate astfel reusim sa provocam macare pe cei care lucreaza de un timp si cunosc subtilitatile si greselile dar si partile foarte bune ale recuperarii in Romania !
    Astfel sistemul din punct de veder profesional deja de aici sufera si porneste cu handicap pentru un pacient cu aceste cazuri grave .
    Hai sa lasam toate aceste rele si poate pentru unii povesti mai ales celor foarte tineri in domeniu .
    Voi revenii cu ideile mele la cazul dat cand am mai mult timp
    Toate cele bune
    ZP.

  22. 25 aprilie, 2009 la 10:21 pm

    Multumesc Corina pentru recomandari ,
    Il rog pe Savian sa nu se enerveze ca lucrurile sunt sub control si asa e democratic facut .
    Ceea ce faci trebuie sa fie vizibil dupa unii in zilele noastre
    Adevarat e ca Si Marinescu a facut film despre evaluarea mersului etc sau chinograme altfel este vorba in vant .
    Doar un exemplu >>
    Si eu stiu sa descriu cum se conduce un elicopter , sau un avion am si fost pe sus dar nu indraznesc sa conduc doar un peugeot pe pamint .
    Ma crezi Savian !
    dar dreptatea este sa trecem la lucruri serioase , chiar teoretic ca avem mult de invatat (eu zic cu totii chiar si conferentiarul sau profesorul universitatar )
    sanatate si continuam la caz cand am timp
    Cu stima pentru voi toti Zoli P.

  23. Corina Matei
    27 aprilie, 2009 la 2:51 pm

    Salut pe toata lumea si….Hristos a inviat!
    Eu cand scriu ceva ma semnez cu numele intreg, deci toate ce le veti gasi scrise vreodata pe undeva de catre mine vor fi sub numele de Corina Matei! Sa nu se faca vreo confuzie si sa se atribuie mie cele scrise de dl Matei (mai glumind, sotul meu nu are defel inclinatii spre kinetoterapie, deci nici el nu poate fi!! ….si dl Zoli, nu am scris eu ce e mai sus, am lipsit de pe blog o vreme dar revin!!!) Nici eu nu stiu cine este…!
    Numai bine si vin si eu “imediat” cu un comentariu la tema propusa!

  24. Corina Matei
    27 aprilie, 2009 la 4:00 pm

    Foarte interesanta tema abordata precum si comentarile facute. Iata ca incerc si eu sa vin cu cateva umile completari si poate intrebari! E drept mai intarziate ca am fost prinsa cu un studiu care este din fericire pe o tema pe care si d-voastra o abordati aici, hemiplegia, dar studiul este pe probleme de reeducare a echilibrului! Asadar in subiectul propus s-a plecat de la o idee (stimularea muschiului psoas iliac intr-o hemiplegie de cauza ischemica cerebro-vasculara) dupa cate am citit si vad, ea s-a extins iar raspunsurile au depasit intrebarile! Asta e f bine! Cred ca ar fi bine sa lamurim si sa ne punem de acord cu unele “mici-mari” diferente si modalitati de abordare! Va rog sa ma contraziceti daca e cazul!!!! Am sa-mi exprim si eu punctul de vedere formulat pe baza materialelor de specialitate studiate:
    1. In afectiunile sistemului nervos central, de ex. hemiplegie, este “dificil” de testat forta musculara cand sunt prezente si tulburari de tonus muscular de tip hipertonie (spasticitate) care este insotita de obicei de scheme sinergice de miscare ale membrelor, pierzandu-se capacitatea de miscare selectiva, esentiala pentru a testa forta musculara a unui muschi sau grup muscular (analtic). Testarea fortei musculare nu este utilizata in caz de AVC, TCC, IMC/ESI (Lorrine Williams Pedretti, Mary Beth Early, OT – Practice Skills for Physical Disfunction, 2001, p.319). Asadar in aceste situatii de tip spasticitate se practica evaluarea functiei motorii/evaluarea functionala pe baza a numeroase teste sau instrumente standardizate (doar cateva dintre ele): Motor Assessment Scale, Rivermead Motor Assessment, Motricity Index, Fulg Mayer Test, (http://www.strokecenter.org/trials/scales/scales-overview.htm), The Assessment of Motor and Process Skills (http://www.medicine.mcgill.ca/Strokengine-assess/module_amps_indepth-en.html). In cazul hemiplegiei fara deficit motor sau doar usoara hipotonie sau in cazul in care pacientul este intr-un stadiu al reeducarii neuromotorii in care spasticitatea si patternurile sinergice “dispar”, pacientul avand capacitatea de activare voluntara a grupului muscular, se poate face testarea fortei musculare (F1, F2,…F5) (Clarkon H.M., Musculoskeletal Assessment, Phyladelphya, 2000; Bobath B., Adult hemiplegia: evaluation and treatment, London, 1978, p. 78).
    Dar evaluarea hemiplegiei este f complexa existand teste standardizate pentru diferitele deficite asociate deficitului motor, pt deficitele perceptuale, senzitivo-senzoriale, cognitive, etc. Am sa ma opresc de data aceasta doar la cateva si pentru testarea echilibului si controlului postural: Brunel Balance Assessment, Postural Assessment Scale for Stroke Patients, Trunk Control Test, Berg Balance Scale, Tinetti Test, Functional Reach Test, (http://stroke.ahajournals.org/cgi/content/abstract/30/9/1862), recomandate si in Clinical Practice Guidelines for Stroke Rehabilitation….. si binenteles cele mai fidele si sensibile (in special in evaluare, da utilizate si in reeducare), precizand exact pozitia centrului de masa in planul solului (centrul de presiune) si amplitudinea oscilatiilor acestuia, sunt platformele de echilibru statice sau dinamice.
    2. Nu am inteles de ce Scala Ashworth Modificata nu “prea” este valida d-le Dragan? Ea presupune la fel ca si testarea manuala a fortei musculare (pt F4 si F5 de ex.) un grad de subiectivitate, e drept!!!!? Carr Janet., Shepherd Roberta in Neurological Rehabilitation: Optimaizing Motor Performance (2002, p. 55) mentionează utilitatea si validitatea acestei scale, la fel si Lorrine Williams Pedretti, Mary Beth Early, OT – Practice Skills for Physical Disfunction (2001, p 370) pe langa alte scale de apreciere a tonusului muscular Preston”s Three-Step Hypertonicity Scale, Mild-Moderate-Severe Spasticity Scale.
    3. Inainte de a incepe reeducarea controlului motor (mobilitate, stabilitate, mobilitate controlata si abilitate) “a extremitatilor”, adica a MS si MI, este f importanta reeducarea controlului trunchiului. Eu nu am experienta d-voastra, in a fi lucrat cu sute de pacienti, dar din munca pe care o desfasor acum in cercetarea ce o efectuez in reeducarea echilibrului, din materialele noi studiate (Ryerson Susan, Functional Movement Reeducation; http://www.ibita.org/Files/Susan%20R%20Article.pdf),din discutiile cu unii specialisti din cadrul Spitalului de Recuperare Felix se pare ca accentul trebuie pus din ce in ce mai mult in reeducarea functionala a hemiplegicului pe controlul trunchiului, ca precursor in reeducarea tuturor celorlate miscari functionale, adica reeducarea controlului motor al membrelor afectate si implicit mersului (controlul trunchiului datorita dublului rol, atat static/postural cat si dinamic si subliniand faptul ca miscarea membrelor presupune “tractionarea” trunchiului, el este “ancora” pentru functionalitatea membrelor). Ideea a fost atinsa si de catre dl. Pasztai.
    4. Iar legat de stimularea/”trezirea” muschiului psoas iliac poate sunt de incercat unele FNP in caz de hipotonie ….IR presedata de stretch reflexul grupelor musculare flexoare ale coapsei…sau SI bazandu-ne pe efectul de iradiere al excitatiei. Nu stiu, e o idee? Ce credeti?!!
    Sper doar ca nu am plictisit!
    Numai bine!

  25. Dragan Savian
    27 aprilie, 2009 la 6:14 pm

    Va salut dle Matei,
    Cred ca am fost inteles gresit. Nu eu sunt Conferentiarul din discutie! Ma refeream la Dl Pasztai caruia nu-mi permit sa-i dau sfaturi si era doar un sfat si pentru d-voastra de a nu “mai” face acelasi lucru pe viitor, pentru ca in comentariul cu pricina ati facut-o, citez: “reflectati domnule DRAGAN sau domnule PASZTAY”. Pe mine unu’ nu ma deranjeaza faptul ca mi-ati spus sa reflectez, dar poate pe altii da si consider ca putem avea macar putin respect pentru “inaintasii” nostri din domeniu. Eu sunt kinetoterapeut. “Si atat”. (sa va parafrazez). Scuzele mele, nu trebuie sa va simtiti jignit pentru ca nu asta am dorit sa fac. Poate ma “aprind” putin mai mult cand vad ca nu facem ce ar trebui in meseria noastra. Poate ca daca am lucra mai constiincios am avea mai multe rezultate. Stiu ca este lipsa de timp sau multe alte probleme, dar nu pot accepta dezinteresul si lipsa de profesionalism.
    Si apoi, Dle Pasztay, subiectul dezbatut nu “facea” (vorbesc la timpul trecut de el fiindca GATA cu el) decat sa ajute sau sa initieze in directia cercetarii, pe un kineto sau FKT in incercarea de a face un studiu personal, o lucrare despre un subiect (caz)care i-a captat atentia. Eu asa cred ca ar trebui sa facem in fiecare minut al meseriei noastre! Credeam ca realizam prin discutii de specialitate, doar ceva constructiv si folositor!
    Problema este, dupa cum vad eu, ca ASA SUNTEM NOI! Daca unul incearca sa faca ceva ” mai altfel” sau mai normal, daca preia initiativa cand lucrurile se prabusesc, HOP pe el, la pamant cu el! De aceea nu ajungem nicaieri! Din cauza mentalitatii deseori infantile! Si ma refer in general nu doar la bransa noastra! Din fericire mai sunt si unii care supravietuiesc in ciuda tuturor problemelor!
    Sunt totusi nedumerit! Pentru ce este facut un Blog? Cred ca trebuie sa ne gandim mai bine la asta!
    Cu bine,
    Kt. Savian Dragan

  26. Dragan Savian
    27 aprilie, 2009 la 10:01 pm

    Unde ati fost Corina Matei pana acum? Nu-s deloc umile completarile! Este fenomenal! Iaca , dezvoltam subiectul! Oare stim ceva despre anatomia palpatorie care este subict de examen la francezi? Deunazi habar nu aveam cum si unde simt contractia psoas iliacului! Acum OK! Ma bucur enorm!!!!!!!!!!!!!!
    O sa am cateva opinii contra! Dar le rezolvam noi!
    ASA DA DOMNILOR COLEGI!
    Excelent inca odata!
    Cu stima,
    Kt. Savian Dragan

  27. Dragan Savian
    27 aprilie, 2009 la 10:17 pm

    L’échelle d’évaluation la plus habituellement
    utilisée est l’échelle d’Ashworth. Cette
    échelle n’a jamais été validée statistiquement.
    Une variante, l’échelle d’Ashworth
    modifiée (Bohannon RW, Smith MB. Interrater reliability of a modified
    Ashworth scale of muscle spasticity. Phys Ther 1987 ;
    67 : 206-207, a été validée uniquement pour
    sa reproductibilité interévaluateur pour le
    biceps brachial)
    Malheureusement, ces deux échelles évaluent un mélange de
    spasticité et de raccourcissement musculaire.
    Le seul grade non entaché d’erreur est le
    grade 1. L’évaluation des grades 2 à 4 (et
    surtout des grades 3 et 4) est purement
    subjective. En outre, elle ne fait aucune
    référence à la vitesse d’étirement.
    L’échelle de Tardieu, reprise par Held et
    Pierrot-Deseilligny, a le mérite de fixer des
    conditions d’examen reproductibles afin de
    prendre en compte les facteurs de variation
    du réflexe d’étirement : moment de la
    journée, température ambiante, position
    générale du patient, position segmentaire et
    surtout vitesse d’étirement. Elle propose
    trois vitesses d’étirement, en particulier une
    vitesse lente (V1) qui permet de détecter les
    rétractions, et une vitesse moyenne (V2) qui
    correspond à la chute d’un segment de
    membre paralysé sous l’action de la
    pesanteur. L’intensité est cotée, d’une part
    en fonction de la résistance à l’étirement
    avec quatre grades de 1 à 4 bien différenciés
    et bien repérables de façon objective, et
    d’autre part, en fonction de l’angle de course
    articulaire à partir duquel apparaît cette
    résistance
    1. JM. Évaluation de la spasticité. Apport de l’échelle
    de Tardieu. Motr Céréb 2001 ; 22 : 1-16 si

    2,Gracies.26-455-A-10 Rééducation des accidentés vasculaires cérébraux. Bilan et prise en charge Kinésithérapie

    3.Held JP, Pierrot-Deseilligny E. Rééducation motrice des
    affections neurologiques. Paris : JB Baillière et fils, 1969 :
    31-32
    Cine poate , descifreaza!
    Este ceea ce spuneam mai sus!
    Cu ENORMA consideratie,

    Kt. Savian Dragan

  28. Dragan Savian
    27 aprilie, 2009 la 10:28 pm

    Citez: “In afectiunile sistemului nervos central, de ex. hemiplegie, este “dificil” de testat forta musculara cand sunt prezente si tulburari de tonus muscular de tip hipertonie (spasticitate) care este insotita de obicei de scheme sinergice de miscare ale membrelor, pierzandu-se capacitatea de miscare selectiva, esentiala pentru a testa forta musculara a unui muschi sau grup muscular (analtic). Testarea fortei musculare nu este utilizata in caz de AVC, TCC, IMC/ESI (Lorrine Williams Pedretti, Mary Beth Early, OT – Practice Skills for Physical Disfunction, 2001, p.319). ”

    DA, de acord dar…… avem scale ptr. acestea!

    l’intentionnalité et la régulation automatique du mouvement ne pouvant plus s’exprimer, la motricité perd sa capacité adaptative, sa
    flexibilité pour devenir stéréotypée, désorganisée, archaïque, dépourvue de toute fonctionnalité.
    La réponse à l’ordre du malade est une motricité essentiellement involontaire faite de cocontractions inefficaces fonctionnellement,
    et qui remplacent les synergies physiologiques. La cocontraction est une
    hyperactivité anormale du muscle antagoniste qui survient au cours de l’effort
    volontaire de l’agoniste, même en l’absence d’étirement, et qui perturbe gravement le mouvement .
    Gracies JM, Wilson L, Gandevia SC, Burke D. Stretched
    position of spastic muscles aggravates their co-contraction
    in hemiplegic patients. Ann Neurol 1997 ; 42 : 438-439
    Pe curand!
    KT. SD

  29. Dragan Savian
    27 aprilie, 2009 la 11:04 pm

    Am fost putin in vacanta si nu am apucat sa spun “Cristos a
    Inviat!”” sau “Sarbatori fericite”! Trebuie sa fim “NOI ” si nimeni altii! Prosti , buni. frumosi, destepti, astia sau suntem cu astia defilam! Trebuie sa ne ajutam reciproc! Aici vad eu importanta Blog-ului acesta!

  30. Dragan Savian
    27 aprilie, 2009 la 11:16 pm

    Ptr. Corina Matei,
    L’échelle d’Ashworth.
    Cette échelle n’a jamais été validée statistiquement.
    Une variante, l’échelle d’Ashworth
    modifiée , a été validée uniquement pour
    sa reproductibilité interévaluateur pour le
    biceps brachial (tableau I). Malheureusement,
    ces deux échelles évaluent un mélange de
    spasticité et de raccourcissement musculaire.
    Le seul grade non entaché d’erreur est le
    grade 1. L’évaluation des grades 2 à 4 (et
    surtout des grades 3 et 4) est purement
    subjective. En outre, elle ne fait aucune
    référence à la vitesse d’étirement
    1. Bohannon RW, Smith MB. Interrater reliability of a modified
    Ashworth scale of muscle spasticity. Phys Ther 1987 ;
    67 : 206-207

  31. Dragan Savian
    27 aprilie, 2009 la 11:22 pm

    Scuzele mele pentru faptul ca nu traduc in limba romana materialul, dar este ceva extraordinar ceea ce se intampla pe blog si nu pot sa pierd timpul cu traducerea! Poate intelegeti! Cu parere de rau! Am sa incerc sa am mai multa rabdare pe viitor.
    Pe curand,
    Kt. SD

  32. Dragan Savian
    27 aprilie, 2009 la 11:44 pm

    PS: Te salut Cristina Matei!
    Hai sa facep putina ordine in dezordine, esti de acord? Deci putem clasifica cele spuse mai sus? Da sau nu, si daca da in ce ordine?

  33. 30 aprilie, 2009 la 10:25 am

    Stimati colegi ,
    Savian D si Corina Matei

    In sfarsit suntem trei macar care avem indrazneala sa discutam de neuro !!

    Eu va atasez un articol de pe saitul medicina sportiva a unui colaborator ,
    sa vedeti , ca medicii in Romania aceasta viziune au !!
    Deci , ( masaj , iar masaj ceea ce fara participarea constienta a pacientului va produce de ceea ce noi fugim kinetoterapeutii , ?? si anume ?? ,.,…
    )
    In rest sa vedeti la evaluare ( Nu apare evaluarea fortei , parca ?!!)
    Dar exista totdeauna un poate si un dar …
    Nemaivorbiin ca sunt unii ( chiar colegi de ai mei ) care sustin ideea .> sa faci pacientului ceea ce ii place , !!
    Atunci unde e primul principiu Non nocere , sa nu faci rau !! ??
    Multi sauntem la fel sunt si parerile si commentariile
    Eu am vrut doar sa subliniez ceea ce am sustinut si ce consider ca ar fii corect sa faci la un caz ipotetic ca al nostru pe care rumegam .!!
    Revin odata si cu filmsi poze , dar astept si alte interventii
    O concluzie este de subliniat >
    Capul -Trunchiul – pelvisul – soldul dupa metuda Alois Bürggett ( 1920 ._–2001 ) sunt 3 roti dintate care trebuie sa se miste in corelare si coordonare corecta compensand momentan pozitia gresita a celuilat .
    Astfel postura se redreseaza corect si la hemiplegic .
    Poate am sa postez si acest material cu poza de rigoare odata !

    Articolul

    Hemiplegia – elemente de kinetoterapie

    Hemiplegia este frecvent cauzata de accidente vasculare cerebrale pe fondul hipertensiunii arteriale sau aterosclerozei. Cateodata declansarea este brusca, alteori este progresiva; disfunctia motorie sau senzoriala este prezenta la membrele de pe o singura parte si este adesea insotita de deviatii ale ochilor si gurii, hipersalivatie si disfazie.
    Paralizia poate fi flasca (in faza timpurie) sau spastica.
    Principalele aspecte clinice sunt urmatoarele:
    Hemiplegia cu coma: bolnavul este inconstient, membrele ridicate pasiv si lasate sa cada, cad inert si mai brusc pe partea hemiplegica. Hemifata paralizata este atona, aparand semne de paralizie: comisura bucala de partea paralizata coborata, santul naso-labial sters; reflexul cornean abolit de partea hemiplegiei. Frecvent exista o deviatie conjugata a capului si ochilor. Semnul Babinski este prezent. Apar modificari de tonus muscular si reflexe osteo-tendinoare.
    Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin: semne de paralizie faciala, iar la nivelul membrelor inferior si superior afectate forta musculara este abolita, reflexe osteo-tendinoase abolite, semnul Babinski prezent.
    Hemiplegia spasmodica: apare dupa perioada de hemiplegie flasca. Se caracterizeaza prin forta musculara, de obicei, diminuata mult, contractura si reflexe exagerate, semnul Babinski prezent, apar sinkinezii.
    Etiologie:
    Cauzele producerii hemiplegiei la adult sunt numeroase:
    1. accidentele vasculare centrale
    Acestea pot fi:
    * accidente vasculare hemoragice, care sunt produse de ruperea unui vas de sânge pe fondul hipertensiunii arteriale sau de ruperea unui anevrism congenital.
    Hemoragia centrală debutează brusc, cu dureri de cap, vomă, delir, pierderea cunoştinţei şi instalarea deficitului motor.
    * accidente vasculare ischemice. Ischemia cerebrală este produsă de întreruperea circulaţiei sanguine în arterele intra sau extra craniene. Această obstrucţie poate fi produsă de plăcile aterosclerotice sau de alte boli (arterita, boală reumatică a inimii)
    Simptomele se dezvoltă rapid şi pot fi diferite în funcţie de localizarea ocluziei vasculare.
    2. hemiplegii datorate compresiunii cerebrale
    Acestea sunt datorate formatiunilor tumorale iar evoluţia este în general lentă. Tumorile pot fi benigne sau maligne (canceroase). Evoluţia pacientului va fi, în cele mai multe dintre cazuri, în concordanţă cu tipul formatiunii tumorale.
    3. hemiplegii datorate traumatismelor cranio – cerebrale
    Cauzele acestor traumatisme pot fi numeroase: accidente rutiere, căderi, agresiuni, accidente de sport, accidente domestice, plăgi produse de urme de foc etc.
    În afară de pierderea capacităţii de mişcare şi a tulburărilor de sensibilitate, hemiplegiile mai pot fi însoţite de: afazie, tulburări psihice, tulburări de echilibru.

    Prevenire:
    - controlul tensiunii arteriale;
    - combaterea aterosclerozei si prevenirea accidentelor trombembolice;
    - decelarea precoce a compresiunilor cerebrale – investigaţia cu tomograful sau RMN imediat ce apar semne ale bolii (dureri de cap, greţuri, ameţeli etc.). O înlăturare precoce a formatiunii tumorale poate face tratamentul de recuperare mult mai simplu şi mai eficace.
    - prevenirea traumatismelor cerebrale – hemiplegiile provocate de traumatisme cerebrale pot fi evitate dacă vom lua unele măsuri de protecţie. Astfel, când mergem cu bicicleta, este bine să purtăm o cască de protecţie, când mergem cu maşina este bine să folosim centura de siguranţă care, în caz de accident rutier, ne fereşte de a fi proiectaţi prin parbriz. Când mergem la vânătoare este bine să nu stăm pe direcţia de tragere a partenerilor de plăceri cinegetice.
    Odată hemiplegia instalata, pacientul va intra în sfera de activitate a echipei de recuperare, care este formată din medici de diverse specialităţi, kinetoterapeuţi, ergoterapeuţi, logopezi, asistente medicale şi infirmiere.
    Evaluare functionala:
    • Aprecierea functiilor vitale: respiratie, deglutitia, masticatia, controlul defecatiei si al vezicii urinare.
    • Aprecierea activitatii mintale si a capacitatii de comunicare (verbala, scrisa, prin mimica)
    • Aprecierea sensibilitatii exteroceptive si proprioceptive a perceperii corpului.
    • Aprecirea abilitatii motorii (reflexe si reactii reflexe, tonus muscular, coordonare pe partea neafectata, abilitatea miscarii trunchiului si a partii afectate).
    • Aprecierea controlului motorin diverse situatii posturale(mobilitate, stabilitate, mobilitate controlata, abilitate)
    • Aprecierea activitatilor zilnice (ADL=Activities of Daily Living)
    • Aprecierea amplitudinii miscarilor articulare
    • Aprecierea integrarii familiale, sociale, ocupationale a pacientului.
    Pe baza evaluarii functionale pacientii pot fi incadrati in trei stadii: initial,mediu(de specialitate) si avansat (de refacere) considerandu-le in scurgerea timpului de la momentul accidentului cerebral spre momentul refacerii, ma mult sau mai putin complet
    Obiective generale:
    - refacerea fortei musculare si cresterea rezistentei musculare;
    - cresterea si adaptarea capacitatii de efort;
    - ameliorarea functiei de coordonare, control si echilibru a corpului;
    - formarea capacitatii de relaxare;
    - corectarea posturii si aliniamentului corpului;
    - cresterea mobilitatii articulare;
    - reeducarea respiratorie;
    - reeducarea sensibilitatii.
    Mijloace:
    - Mobilizari active, pasive, autopasive
    - Electroterapie
    - Masaj

    Tratamentul:
    Recuperarea va începe cu o posturare a pacientului în pat pentru evitarea apariţiei poziţiilor vicioase, a durerilor şi a escarelor.
    Se vor face apoi mobilizări pasive, exerciţii de reluare a poziţiei şezând şi a ortostatismului şi mersului.
    De asemenea o atenţie deosebită trebuie acordată membrului superior.
    În timpul recuperării pot fi folosite diferite materiale de asistenţă: fotoliul rulant, bastoane tri sau tetrapod, cârje canadiene sau orteze.
    Dacă prima parte a tratamentului se va desfăşura în instituţii specializate, partea a doua şi mai lungă se va desfăşura acasă. În această perioadă sprijinul familiei este de o importanţă capitală. Astfel, familia trebuie să îl ajute pe pacient să se reintegreze în societate şi profesional.

    Se cunosc trei nivele ale reabilitarii, atingerea carora au loc prin diferite mecanisme:

    I nivel. Restabilirea – este vorba de restabilirea functionala a zonelor de inhibitie de protectie.
    Inhibitia de protectie este o masura fiziologica uneori capata caracter patologic, durind timp indelungat si facind imposibile restabilirea functiilor. Deaceea uneori o hemiplegie poate dura mult timp, leziunea neuronala fiind minimala. Masurile medicale trebuie intreprinse anume la acest nivel, pentru a dezinhiba elementele nervoase si stimularea lor si aceasta se poate obtine prin aplicarea gimnasticii curative, masajului, fizioprocedurilor.
    Acest nivel se obtine in primele 6 luni dupa accidentul vasculr cerebral.
    II nivel. Compensatia – functia structurii lezate este preluata de alta structura indemna.
    Mecanismul ce permite sa atingem nivelul compensatiei il prezinta reorganizarea compensatorie – dar la acest nivel nu se atinge o restabilire completa a functiilor, miscarile sint schimbate, cu defect.

    III nivel. Readapterea, adaptarea catre defect
    In prezenta unui defect evident, cu leziune neuronala masiva lipseste posibilitatea compensarii din cauza afectarii difuze a cortexului. La pacient gradul handicapului va fi evident si persistent.
    Scopul acestui nivel va fi de a invata bolnavul catre auto deservire.
    Masurile de baza a reabilitarii sint:
    1. Kinetoterapia
    2. Psihoterapia
    Restabilirea functiilor corticale superioare
    3. Terapia prin munca
    4. Tratamentul medicamentos
    5. Fizioterapia
    Durata perioadei acute este determinata regresul procesului de dislocare si edem cerebral. In ictus hemoragic durata 1,5 – 6 sapt. In ictus iscemic 1 -4 sapt.
    In aceasta perioada se intreprind masuri pentru a salva viata pacientului si a stabiliza functiile vitale.
    Masurile de recuperare se incep cit mai precoce, dar dupa stabilizarea bolnavului. Reabilitarea pasiva ce include kinetoterapia, masajul, gimnastica pasiva, respiratorie se incepe din primele zile.
    Reabilitarea activa este strict individuala si depinde de caracterul accidentului vascular cerebral.

    Kinetoterapia – se indeplineste sub forma de gimnastica curativa, elementele careia sint:
    1. pozitiile anumite (posturile)
    2. miscarile pasive
    3. gimnastica respiratorie
    4. privirea fixata si motilitatea oculara
    5. masajul
    Trebuia de tinut cont de cresterea treptata a activitatilor si preintimpinarea oboselii.
    I.Tratarea prin pozitie
    Tratarea prin pozitii de gimnastica pasiva se incepe in:
    * ictus ischemic – la 2-4 zi
    * ictus hemoragic – la 6-8 zi in conditii de hemodinamica stabila.
    Exista diferite scheme de aranjare a membrilor paretice pentru prevenirea aparitiei contracturilor.
    Alternarea periodica a pozitiei membrelor in pozitia bolnavului pe spate si pe o parte.
    Alternarea pozitiilor pe spate, partea sanatoasa si partea bolnava.

    I. Pozitia pe spate
    Capul pe perna, gitul flectat, umerii se sustin cu perna. Mina paretica se aranjeaza pe perna la distanta de la corp, indreptata in articulatia cotului si mainii, degetele intinse. Coapsa paretica este in extensie si pusa pe perna.

    II. Pozitia pe partea paretica
    Capul se stabilizeaza in pozitia comoda, trunchiul putin intors si se mentine din spate si picioare cu perne.
    Coapsa piciorului paretic se aranjeaza in extensie, articulatia genunchiului in flexie usoara. Mana paretica sa intinde pe perna. Mana sanatoasa se aranjeaza pe perna sau pe corp. Piciorul sanatos – pozitie pe perna usor flectat in articulatia genunchiului si coxofemorala.

    III Pozitie pe partea sanatoasa
    Capul ocupa o pozitie pe o linie cu trunchiul, trunchiul usor flectat anterior. Mina paretica se aranjeaza pe perna, flectata in articulatie umarului sub un unghi de 90grd si intinsa.
    Piciorul paretic usor flectat in articulatia coxofemurala si articulatia genunchiului, gamba si planta sint plasate pe perna.
    Mana sanatoasa ocupa o pozitia comoda. Piciorul sanatos se aranjeaza in extensia articulatiei genunchiului si articulatia coxofemurala. La tratarea prin pozitie se va tine cont ca mana si articulatia umarului membrului paretic sa se afle la acelasi nivel pentru a evita extensia capsulei articulare – ce apare destul de frecvent si este insotita de aparitia durerilor.
    II.Miscarile pasive.
    Amelioreaza circulatia in membrele paretice, contribue la scaderea tonusului muscular, precum si stimuleaza aparitia miscarilor active datorita influentei impulsurilor aferente ce apare in muschii si articulatiile membrelor paralizate.
    Pentru a diminua hipertonusul muscular si preintimpinarea aparitiei schineziilor musculare mobilizarile pasive se incep din articulatiile mari ale membrelor, treptat trecind la cele mici.
    Miscarile pasive se fac atit pe partea bolnava cat si pe cea sanatoasa cu un tempo lent (tempo-ul rapid mareste tonusul muscular). Pentru acasta metodistul cu o mana apuca extremitatea mai sus de articulatie, cu alta mai jos, facand apoi miscari in aceasta articulatie.
    In fiecare articulatie se fac 5-10 miscari. Miscarile pasive se asociaza cu gimnastica respiratorie si invatarea bolnavului in relaxarea activa a muschilor.
    III.Miscarile active

    In lipsa contraindicatiilor se incep:
    - ictus hemoragic -la 15-20 zi
    - ictus ischemic-la 7-10 zi de boala.
    Cerinta de baza – dozarea stricta a sarcinii si cresterea ei treptata.
    Se disting exercitii cu caracter static, in care are loc contractia tonica a muschilor si exercitii cu caracter dinamic (efectuarea miscarilor). In pareze severe gimnastica activa se incepe cu exercitii cu caracter static ca fiind mai usoare. Aceste exercitii, constau in mentinerea segmentelor membrelor in pozitia data (de kinetoterapeut).
    Exercitiile cu caractre dinamic se efectueaza in primul rand pentru muschii ai caror tonus deobicei nu se mareste: m. abductori ai umarului, supinatori, extensorii bratului, mainii, degetelor, m. abductori ai coapsei, flexorii gambei si plantei.
    In pareze profunde se incepe cu exercitii ideomotorii (bolnavul la inceput trebuie sa-si imagineze singur exercitiile date, iar apoi sa le efectueze, comentandu-le verbal) si exercitii in conditii necomplicate. Aceste conditii constau in inlaturarea fortei de greutate, si fortei de frecare ce complica efectuarea exercitiilor. Pentru aceasta, miscarile se fac pe o suprafata orizontala, neteda, cu ajutorul metodistului care mentine segmentele membrelor mai jos sau mai sus fata de articulatia in miscare.
    O importanta mare se acorda miscarilor izolate in articulatii. Petru aceasta se foloseste procedeul de opunere miscarii active, ce permite metodistului de a regla sarcina in diferite grupe de muschi. Trebuie urmarita respiratia (nu se permite retinerea respiratiei), extinderea m. hipertonici la inspiratie. Se efectuiaza toate miscarile posibile petru aceasta articulatie cu un tempo lent. La baza formarii deprinderilor motorii sta formarea unor legaturi intre diferitii analizatori corticali, si atunci la gimnastica curativa se folosesc diferite forme de aferentatii (stimulatia proprio- si exteroreceptorilor).
    Spre sfirsitul perioadei acute a bolii se complica si caracterul miscarilor active, frecventa repetarii lor, se incep exercitii si pentru trunchi (intoarceri si inclinari laterale, flexie, extensie.)
    Incepind cu a 8-10 zi in ictus ischemic si de la 3-4 sapt. in ictus hemoragic daca permite starea generala a bolnavului si hemodinamica, bolnavul se invata a sedea. La inceput bolnavului de 1-4 ori pe zi pe durata de 3-5 min. i se da o pozitie semisezanda sub un unghi de 30grd. In decurs de citeva zile sub controlul pulsului se mareste unghiul si durata. Accelerarea pulsului la schimbarea pozitiei nu trebuie sa depaseasca 20 b./min.,la aparitia unei tahicardii evidente se micsoreaza unghiul de asezare si durata procesului.
    Peste 6 zile unghiul de ridicare se mareste pina la 90grd, iar durata – pina la 15 min. apoi se invata asezarea cu picioarele coborite (mina paretica se fixeaza pentru a preintimpina extinderea capsulei articulare a umarului.
    In timpul asezarii piciorului sanatos periodic se aranjeaza pe cel bolnav pentru a repartiza masa corpului pe partea paretica.
    Se trece la pozitia in picioare linga pat pe ambele picioare si alternand un picior cu altul (fixind articulatia genunchiului pe partea paretica cu ajutorul langetei),mersul pe loc, apoi pe mersul prin salon, coridor cu ajutorul metodistului, iar pe masura imbunatatirii mersului – cu ajutorul cirjelor.
    Este important de a elabora un steriotip corect al mersului, care consta in flexia concomitenta a piciorului in articulatia flexo-femurala , genunchiului , talocrurala. Ultima etapa este mersul pe scari . mana paretica trebuie sa fie fixata.
    IV MASAJUL
    Masajul, in lipsa contraindicatiilor, se incepe:
    - in ictus ischemic – la 2-4 zi de boala
    - in ictus hemoragic – la 6-8 zi de boala.
    Masajul se face in pozitia bolnavului culcat pe spate si partea sanatoasa, zilnic, incepind cu durata de 10 min. si treptat se mareste durata pina la 20 min. Masajul muschilor poate influenta starea tonusului muscular: in pareze spastice stimularea energica a tesuturilor duce la cresterea spasticitatii. Marirea spasticitatii poate fi cauzate si de tempo-ul miscarilor ( semnul lent scade tonusul muscular).
    Deoarece in hemiplegie este o hipertonie selectiva, masajul trebuie sa fie tot selectiv.
    La efectuarea masajului pentru muschii hipertonici se face netezirea, frictiunea circulara si vibratia neintrerupta. La masarea muschilor antagonisti se foloseste netezirea, frictiunea si vibratia intrerupta.
    Masajul se incepe de la segmentele proximale si continue spre cele distale a membrelor. Atentie la masarea m. pectoral mare cu tonus marit (se face netezire lenta), si m. deltoid – cu tonus scazut (se face masaj stimulant).
    Masajul se face timp indelungat – 30-40 de proceduri.
    Durata masurilor de reabilitare in stationar nu dureaza mai mult de 1,5-2 luni. Ulterior bolnavul se transfera la centre de reabilitare ambulatorii.
    Bibliografie:
    1. British Medical Journal, 11/1998, London – Bucharest
    2. Tudor Sbenghe „Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului”, Editura Medicala 1996, Bucuresti.

    30 ianuarie 2007 Alexandru Lefter

  34. 7 mai, 2009 la 11:57 pm

    O Intrebare
    Cine esti ..?? colegul, Matei ,( eu nu cred ca te-am jignit!)
    Cine doreste sa invete Neurologia , NU cumpara doar, carti si DVd ci se prezinta la persoana pe care stie ca are experienta si renume sau la un curs si parcurge o etapa de spectator , participant , compara cele cunoscute de el cu cele auzite ( terminologie , notiuni, definitii, metodologie , mijloace , metode , tehnici, programe ,protocoale si neaparat cum se pune mana , prizele si contraprizele , dupa care insusete indicatiile si mai ales contraindicatiile , ceea ce nu se face cu cazuistica respectiva , dupa acea mai studiaza, si formuleaza sau pune intrebari , la care va primii raspunsuri practice si teoretice pertinente tot prin cazuistica .

    E drumul cel mai bun si corect de a fura aceasta meserie grea !!
    Astept de la tine o prezentare pe pasztayzoltan@yahoo.com

    Cu stima si respect
    Zoltan Pasztay

  35. 14 mai, 2009 la 11:30 pm

    Sambata intre orele 9- 11 vom lucra cu cazuistica neurologica in cadrul orelor de lucrari practice de la Cursurile Masterale Kinetoterapie si recuperare functionala .

    Cine vrea sa se convinga de evaluarea neuromotorie sau mijloacele kinetice folosite de noi care duc si la rezultate scontate – chiar intr-o perioada de 3 saptamani de la internare . este asteptat in holul Spitalului Clinic de recuperare Baile Felix.

    Cu drag
    Conf. Univ dr Zoltan P. titular de disciplina

  36. DIANA
    10 iunie, 2009 la 7:18 pm

    Buna ziua,

    am fost incantata de seriozitatea cu care a fost abordat acest subiect.
    Citesc frecvent ceea ce postati pe site.

    Propun pentru dezbatere dismorfismele membrelor inferioare.

  37. Savian
    30 martie, 2010 la 10:57 pm

    Buna ziua tuturor,
    Hai sa ne mai concentram atentia din cand in cand si pe altceva….daca se poate! Cine cunoaste metoda? Daca da, ce parere aveti? Eu o aplic de vreo luna de zile si sunt incantat! Iata link-urile!
    Site principal:
    http://www.kufm.kagoshima-u.ac.jp/~rehabil/index.html
    Apoi pentru a vizualiza filmuletele:
    http://reha.xsrv.jp/joshi.html
    http://reha.xsrv.jp/kashi.html
    http://reha.xsrv.jp/kouka.html

    E putin complicat dar merita! erge bine cu Quick Time Player.
    Pe curand!

  38. yloz
    1 aprilie, 2010 la 6:13 pm

    Buna Savian ,
    ok , am intalnit ca si Vasa concept si si metoda DEnis Bois ,
    O parere personala , daca doresti ( fara sa fii aplicat ! ) doar pur teoretic . In cazuri de leziuni neurologice centrale ! Nu este indicat provocarea de stretch reflex ! ( si asa se provoaca singur ! prin actiunea gravitatiei asupra noastra ! Nemai vorbiind ca provoci o faza de spasticitate , fara sa aiba pacientul inca control motor, nemaivorbiind de control selectiv muscular
    Ceea ce facea M Rood , cu pensulare , atingere , etc etc mai mergea ( acesta e o revenire la M Rood !!) sub alta denumire ! .
    Nu ma convinge metoda ( doar la citire ! ) poate practicand expeimentand apar noutati la unii din pacienti
    E prea vag , mai ales ca amesteca dupa aceea cu PNF , Brungstrom si Bobath etc.
    La oradea la work shoppul din mai lansez ideea sa vedem dupa un timp pareile celor care lucreaza in domeniu .
    Oricum multumesc ca ai mai schimbat tema si felicitari ca si practici .
    Cu stima ZP.

  39. Savian
    1 aprilie, 2010 la 9:35 pm

    Buna ziua,
    Ok! Eu am incercat sa traduc de pe site-ul lor metoda(au o versiune in Engleza) …. deci nu m-am rezumat doar la imagini si filmulete, ci am incercat sa aflu conceptul folosit .. Metoda se aplica in paraliziile flasce consecutive (AVC Ischemic)si pe muschii antagonisti celor care sunt sau vor deveni spastici.. daca se vede stimularea se face exact contra spasticitatii, adica pe extensorii pumnului, si degetelor la niv MS si, se incearca stimularea psoasului (bineninteles el este localizat mai profund) pentru tripla flexie a MI; deci exclus cresterea spasticitatii pentru cele spuse mai sus; apoi spuneam ca ma incanta fiindca, mi se pare ca obtin mai repede initierea unor miscari active, voluntare, repet mi se pare, fiindca nu fac cercetare pe aceasta metoda, inca, si apoi sincer sa fiu m-am cam plictisit de toti ceilalti (Rood, Brunstrom.. etc), fiindca oricare ar fi tehnica aleasa in reeducarea unui pac neuro (AVC Ischemic), cam tot acolo ajungi cu rezultatele, exceptie facand sensibilitatea si echilibrul, ale caror cuantificare poate fi ceva mai precisa. Cat despre amestecul de tehnici pe care aceasta metoda il foloseste, poate tocmai in acest lucru consta secretul si puterea ei. Nu stiu, voi trage niste concluzii mai tarziu, cand o sa fac o comparatie cu alt lot de pacienti neuro… deci un studiu..
    Va multumesc oricum pentru comentariu, prompt cum m-am obisnuit si bineinteles la obiect.
    Urez atat KT cat si FKT ‘PASTE FERICIT!’!!!

    Pe curand!
    Savian DRAGAN

  40. Valentin
    3 aprilie, 2010 la 7:27 am

    Interesantă metodă. O s-o încerc şi eu. Îţi mulţumim cu toţii pentru idee!

  41. Yloz
    3 aprilie, 2010 la 4:44 pm

    Multumesc Savian, pentru dialog .
    Incerc sa implementez si eu cu masteranzii nostrii ( LP afectiuni neurologice ) , numai ca centrul nostru de studii, ( nu poti denumii cercetari ) mai doreste colaboratori si fonduri / dotare cu aparatura performanta si diversificata !
    Idei ar fii , doritori suntem asa ca poate demaram un studiu si noi , pe la Oradea .

    Ideea ar fii sa avem mai multe centre si studii pilot ( in tara ), sa avem ce compara in final .
    Poate mai discutam dupa sarbatori .
    Cu respecte Zoltan Pasztai

  42. Savian
    14 aprilie, 2010 la 9:40 pm

    Va salut,
    Cred ca multi dintre noi urmaresc ceea ce se petrece pe site-ul: http://www.petitieonline.ro/petitie/comentarii/sunt_fiziokinetoterapeut_si_vreau_sa_profesez_-p19505050-pg2.html?
    Intrebare pentru Dl Pasztai si pentru ceilalti in masura sa raspunda: este adevarat ca in cadrul FEFS Specializarea KInetoterapie se fac materii de genul celor enumerate de un FKT pe site-ul mai sus amintit?
    In functie de raspunsul primit am sa dezvolt subiectul!
    Multumesc anticipat!
    Pe curand,
    Savian DRAGAN

  43. Valentin
    15 aprilie, 2010 la 9:40 am

    Salut. Probabil că se fac asemenea materii, noi nu am avut la Oradea, am terminat facultatea in 1996 şi nu am avut “Educaţie prin aventură”, nici box, nici judo, nici scrimă, am făcut însă atletism, volei, baschet, handbal, orientare turistică şi nu mi s-a părut deloc aiurea. Am stat si eu veri intregi la Spitalul de Recuperare, la fel ca şi alţi colegi, am avut foarte multe ore de practică şi multe discipline medicale în programă. Mi-au predat aproape toţi medicii din Băile Felix.
    Am văzut că i-ai invitat să scrie pe colegii de la FKT pe blogul meu, să ştii că au mai scris, dar numai lucruri urâte pe care nu am considerat necesar să le public, nu am crezut şi nici nu cred că merită vreun răspuns. Las întotdeauna orice comentarii ale celor de la FKt, ale medicilor şi chiar polemici în care nu se adresează jigniri. Însă de războaie nu am chef, ce să facem, să ne înjurăm aici în dorul lelii şi să ne întâlnim apoi face to face ? Eu nu-s genul care “duce” aşa ceva, din fericire. Ferească Dumnezeu!
    N-am mai văzut saitul arătat de tine, dar am citit şi eu şi am văzut că o atacă pe dna Căciulan. Neplăcut, dar nu avem ce face, au şi ei dreptul la păreri, diferite de ale noastre. Până la urmă fiecare îşi apără profesia.

  44. Savian DRAGAN
    15 aprilie, 2010 la 11:41 am

    Salut,
    Am invitat-o pe Dna Caciulan sa scrie pe blogul tau si nu pe FKT; cat despre ei, sunt sigur ca citesc blogul tau deci fie ca scrie aici sau pe site-ul amintit totuna este. In ceea ce priveste materiile, cred ca fum fara foc nu iese… deci eu cred ca ceva este putred, iar cum societatea romaneasca este ” en chute libre”……nu ma mir nicicum ca se poate intampla! Eu am facut la Cluj ca si tine la Oradea materiile amintite, dar acum nu stiu acum cine si ce face???. Acum sunt si eu ocupat cu Doctoratul, dar pentru octombrie-noiembrie putem fixa o intalnire cu reprezentantii lor (daca vor)si.. mai gandeste-te si tu…poate se poate face ceva in acest sens…..
    Oricum un punct de vedere este binevenit din partea “mai marilor nostri”, nu crezi?
    O zi buna
    PS: m-ai tutuit, te tutuiesc! Fara resentimente!OK?
    Savian DRAGAN

  45. Valentin
    15 aprilie, 2010 la 12:12 pm

    Aha, acum am inteles. Credeam că pe ei i-ai invitat. Ce resentimente, nici vorbă de aşa ceva. Sunt de acord cu ceea ce ai spus, ideea e că programele s-au mai schimbat de atunci, au mai apărut alte facultăţi care poate fac şi materiile pe carte le enumeră cei de la FKT aşa de hotărâţi. Nu ştiu nici eu exact ce predau ceilalţi.

  46. PROF CACIULAN
    15 aprilie, 2010 la 8:49 pm

    Dragii mei ,
    ar trebui sa putem sa comunicam fara sa ne jignim,fara sa ne agresam ci sa putem intelege si dumiri………..
    de unde atita inveninare ? poate ca vremurile NOI ne-au transformat in fiare,ca nu mai avem capacitatea de a rezona si deschidera necesara ….
    am incercat pe blogul fiziokine sa i fac sa inteleaga ca nimeni nu este impotriva lor AM SPUS-O si O VOI SPUNE mereu,ca am sustinut primirea lor in asoc prof (la cererea lor), iar dorinta mea este sa dezvoltam ,sa ne profesionalizam ca specialisti (oricum ne-am numi)si sa ne cistigam locul in sistemul de sanate.
    scrisoarea catre com de sanatate este relizata de avocati si cred ca este redactata cu profesinalism,iar daca cineva crede ca te poti prezenta cu un act oficial nedocumentat SE INSEALA.Daca citeati cu atentie se subliniaza ca NOI NU AVEM NIMIC CU FIZIOKINETO………etc ,(cititi docum)dar cine seamana vint culege furtuna ;
    va intrebati de ce ne este atit de bine ,aici acasa? pt ca ne respectam trecutul si valorile.
    ce am facut eu si ce voi face?……….cu VOIA SAU FARA VOIA cuiva
    voi incerca sa aduc profesionisti valorosi “din lumea larga”,voi inceca alaturi de ceilalti implicati sa aducem kineto,fiziokineto la un numitor comun(programa unitara,ani de studii etc) ,voi reusi cred pina la urma ca cei care m-au agresat sa realizeze ca AU GRESIT si poate lipsa de intelepciune,tineretea…..
    stiu apropo de planurile de invatamint ca ele trebuiesc modificate de o parte si de alta doar bunavointa sa existe;
    avem nevoie de drum lung si de cei 7ani de-acasa ca sa ne revenim.????
    multumesc pt solidaritate Savian,nu am mai raspuns pt ca ies la lumina caractere care cred ca nu au nimic cu profesionisii fiziok si eu nu sunt dusmanul nimanui .
    Stiu ca sunteti valorosi ca profesionisti si la intilnirea de la Grenoble din aprilie 2010 cu J P DAVID (cred ca stii cine este)a avut numai cuvinte de lauda la adresa kine romani ………am putut fi mindra ca sunt romanca
    cu asa ceva ne putem lauda …..spre la multa intelepciune!!!!!!!

  47. zp.
    2 ianuarie, 2012 la 8:06 pm

    Pentru un nou inceput 2012 sa va propun un microstudiu priviind terminologia , denumirea etc a profesiei noastre la nivel international .
    Poate astfel vom fii mai uniti si intelepti in acest an .

    Physiotherapy / Physical Therapy
    Physiotherapy (also Physical Therapy) is a health care profession concerned with human function and movement and maximising potential. It uses physical approaches to promote, maintain and restore physical, psychological and social well-being, taking account of variations in health status. It is science-based, committed to extending, applying, evaluating and reviewing the evidence that underpins and informs its practice and delivery. The exercise of clinical judgement and informed interpretation is at its core[1].
    Physiotherapists and Physical Therapists (PTs) work in a wide variety of health settings to improve a broad range of physical problems associated with different ‘systems’ of the body. In particular they treat neuromuscular (brain and nervous system), musculoskeletal (soft tissues, joints and bones), cardiovascular and respiratory systems (heart and lungs and associated physiology).
    Physiotherapists work autonomously, often as a member of a team with other health or social care professionals. Physiotherapy practice is characterised by reflective behaviour and systematic clinical reasoning, both contributing to and underpinning a problem-solving approach to patient-centred care.
    People are often referred for physiotherapy by doctors or other health and social care professionals. Increasingly, as a result of changes in health care, people are referring themselves directly to physiotherapists without previously seeing any other health care professional.
    Contents
    [hide]
    • 1 History
    • 2 Clinical Specialities
    • 3 Worldwide Physiotherapy Practice
    • 4 References

    History
    Physicians like Hippocrates and later Galenus are believed to have been the first practitioners of physiotherapy, advocating massage, manual therapy techniques and hydrotherapy to treat people in 460 B.C.[2] After the development of orthopedics in the eighteenth century, machines like the Gymnasticon were developed to treat gout and similar diseases by systematic exercise of the joints, similar to later developments in physiotherapy.[3]

    Shoulder Massage: Relief at Museum in Cyrene Libya thought to be 2000 years old
    The earliest documented origins of actual physiotherapy as a professional group date back to Per Henrik Ling “Father of Swedish Gymnastics” who founded the Royal Central Institute of Gymnastics (RCIG) in 1813 for massage, manipulation, and exercise. In 1887, PTs were given official registration by Sweden’s National Board of Health and Welfare.
    Other countries soon followed. In 1894 four nurses in Great Britain formed the Chartered Society of Physiotherapy.[4] The School of Physiotherapy at the University of Otago in New Zealand in 1913,[5] and the United States’ 1914 Reed College in Portland, Oregon, which graduated “reconstruction aides.”[6]
    Research catalyzed the physiotherapy movement. The first physiotherapy research was published in the United States in March 1921 in The PT Review. In the same year, Mary McMillan organized the Physical Therapy Association (now called the American Physical Therapy Association (APTA).
    Treatment through the 1940s primarily consisted of exercise, massage, and traction. Manipulative procedures to the spine and extremity joints began to be practiced, especially in the British Commonwealth countries, in the early 1950s.[7][8] Later that decade, PTs started to move beyond hospital based practice, to outpatient orthopedic clinics, public schools, college/universities, geriatric settings, rehabilitation centers, hospitals, and medical centers.
    Specialization for physical therapy in the U.S. occurred in 1974, with the Orthopaedic Section of the APTA being formed for those physical therapists specializing in orthopaedics. In the same year, the International Federation of Orthopaedic Manipulative Therapy was formed,[9] which has played an important role in advancing manual therapy worldwide since.
    Clinical Specialities
    Because the body of knowledge of physiotherapy is quite large, PTs tend to specialize in a specific clinical areas. These include:
    • MSK / Ortho
    • Cardiopulmonary
    • Neurology
    • Paediatrics
    • Sports Medicine
    • Rheumatology
    • Older People / Geriatrics
    • Medical Conditions
    • Pain
    • Womens Health
    • Oncology
    • Extended Scope
    • Public Health
    Worldwide Physiotherapy Practice
    • Australia
    • Bahamas
    • Canada
    • Croatia
    • Cuba
    • Germany
    • India
    • Ireland
    • Jamaica
    • Malaysia
    • New Zealand
    • Peru
    • Philippines
    • South Africa
    • Sweden
    • UK
    • US
    References
    1. ↑ Chartered Society of Physiotherapy.”What is Physiotherapy?”. Chartered Society of Physiotherapy. http://www.csp.org.uk/director/public/whatphysiotherapy.cfm. Retrieved 2010-07-10
    2. ↑ Wharton MA. Health Care Systems I; Slippery Rock University. 1991
    3. ↑ Sarah Bakewell, “Illustrations from the Wellcome Institute Library: Medical Gymnastics and the Cyriax Collection,” Medical History 41 (1997), 487-495.
    4. ↑ Chartered Society of Physiotherapy (n.d.). “History of the Chartered Society of Physiotherapy”. Chartered Society of Physiotherapy. http://www.csp.org.uk/director/about/thecsp/history.cfm. Retrieved 2008-05-29.
    5. ↑ Knox, Bruce (2007-01-29). “History of the School of Physiotherapy”. School of Physiotherapy Centre for Physiotherapy Research. University of Otago. http://physio.otago.ac.nz/about/history.asp. Retrieved 2008-05-29.
    6. ↑ Reed College (n.d.). “Mission and History”. About Reed. Reed College. http://www.reed.edu/about_reed/history.html. Retrieved 2008-05-29.
    7. ↑ McKenzie, R A (1998). The cervical and thoracic spine: mechanical diagnosis and therapy. New Zealand: Spinal Publications Ltd.. pp. 16–20. ISBN 978-0959774672.
    8. ↑ McKenzie, R (2002). “Patient Heal Thyself”. Worldwide Spine &amp;amp;amp;amp;amp;amp;amp;amp;amp;amp;amp;amp;amp;amp;amp;amp; Rehabilitation 2 (1): 16–20.
    9. ↑ Lando, Agneta (2003). “History of IFOMT”. International Federation Orthopaedic Manipulative Therapists (IFOMT). http://www.ifomt.org/ifomt/about/history. Retrieved 2008-05-29.

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 74 other followers

%d bloggers like this: