DL. PROFESOR UNIV. DR. VASILE MARCU IESE LA PENSIE

Dl. profesor univ. dr. Vasile Marcu, unul dintre modelele mele in viaţă şi omul căruia îi datorez enorm din toate punctele de vedere ale formarii mele profesionale mele iese la pensie. Nu-mi vine să cred că a zburat timpul in felul acesta… Imi revine în minte admiterea la facultate, de acum 20 de ani, cand domnul profesor era printre cei care supravegheau probele fizice, eu aveam o intindere musculară deja dureroasă la cvadricepsul stâng, mă gândisem să renunţ şi să încerc anul următor, dar el mi-a spus: “haide, pentru atâta nu merită să renunţi, mai ai 100 de metri, doar 100 de metri”… Am alergat cum am putut, am reusit să trec de probele fizice, apoi si de cele scrise si iată-mă aşternând in eter aceste rânduri…  Domnul profesor a fost mai tarziu conducătorul ştiinţific al studiilor mele de doctorat (şi al câtor alte studii de doctorat!!!!), fiind mereu alături de mine, chiar şi in momentele mai puţin plăcute prin care (poate din păcate, poate până la urmă din fericire) nu de puţine ori am trecut…

Nu cred că mai există in lumea asta un alt dascăl care să fi ajutat atâta lume, cineva la care să te duci cu intrebarea si de la care să nu pleci fără răspuns, cineva care să nu facă diferenţe între cei care-i trec pragul, cineva care să fie mereu gata să ajute pe toată lumea şi care să însufleţească orice reuniune la care participă,  indiferent de auditoriu sau de meridian.

Dintre cele mai importante realizari ale dânsului in anii in care a fost si preşedinte al FRAK amintesc doar aderarea României la WCPT in 1999, la congresul de la Yokohama, de asemenea implicarea in proiectele THENAPA 1 şi 2, un meeting THENAPA fiind organizat in 2005 şi la Băile Felix.

Cred că aş putea scrie foarte mult, dar mă opresc aici şi vreau să-i mulţumesc pentru tot mentorului meu şi celui de la care am invăţat atat de multe lucruri.

Să trăiţi 100 de ani, domnule profesor, să vă bucuraţi de pensie şi să continuaţi să-i inspiraţi pe ceilalţi aşa cum aţi făcut mereu.