Arhiva

Archive for the ‘ÎNCEPUTUL’ Category

UN NOU INTERVIU CU DOMNUL JEAN-PAUL DAVID

8 august, 2013 Un comentariu

Multumim frumos domnului Sergiu Mihalcea si doamnei presedinte FRAK (F), Elena Caciulan, dupa cum si intregii sale echipe.

Il gasiti aici.

http://www.youtube.com/watch?v=eFxpSeQjFjk

Pentru traducere dati click pe iconita „turn on caption”, din dreapta jos.

Dl. David spune foarte multe lucruri interesante pentru cei care vor sa emigreze in Franta. Eu unul il respect si va sfatuiesc sa cititi cu atentie, sa ascultati chiar de mai multe ori.

Si inca ceva, incurajez exodul, DA, traim in Europa, nu-i asa? Oricum nu pleaca toata lumea, dar merita si daca o luati doar ca si experienta, iar asa cum spune presedintele ordinului francez,  sunteti kinetoterapeuti europeni si cred ca nu mai e nevoie de alte precizari. Nimeni, niciodata nu ne-a explicat atat de bine o cale de urmat  si indraznesc sa zic ca nici atat de frumos…

Ca un raspuns la niste critici gratuite si absolut aiurea, pe care nu le-am inteles, reamintesc ca fiecare e liber sa-si aleaga tara in care vrea sa profeseze si sa traiasca, asta mai nou (din pacate si poate din fericire), dupa cum si eu sunt liber sa scriu ce articole vreau, sa dau ce sfaturi vreau (de fapt aici „vreau” ar trebui inlocuit cu „pot”, pentru ca nu detin Adevarul si nici nu sunt vreun guru).

Intelegeti aceasta libertate, faceti eforturi, schimbati-va viata, repet, fie si numai pentru o perioada determinata de timp, iar aceasta va fi o situatie care va va da multe atat profesional cat si din alte puncte de vedere.

PROGRAMUL COMPLET AL CONGRESULUI DE LA BUCURESTI

19 septembrie, 2012 3 comentarii

Va atasez programul complet al congresului de kinetoterapie de la Bucuresti, la care se pare ca avem mai multi participanti straini decat romani, lucru pe care chiar nu il inteleg…

Se pare ca de la noi sunt foarte putini interesati de finala campionatului mondial de kineto… Sa fie oare posibil sa vina cei mai titrati oameni ai momentului din bransa in tara noastra si cei mai multi dintre noi sa lipsim? Oare pot orgoliile sa ne blocheze atat de drastic? Oare chiar nu a venit momentul sa strangem randurile? Momentul acela in care ar trebui sa uitam de orice deosebiri de pareri din trecut sau actuale? De tabere, biserici, bisericute, regiuni, sau mai stiu eu ce criterii de impartire ne trec noua prin cap? Care criterii, ce rost au pana la urma? Daca nu va fi acum momentul, atunci cand?????

Cred ca de unire si stabilitate ar fi cazul „sa dam dovezi la lume”.

Va las sa reflectati…

PROGRAM complet

IDEE FOARTE BUNA DE LA FRAK

30 iulie, 2012 Un comentariu

Doamna presedinte FRAK a avut o initiativa extraordinara in ceea ce priveste migratia kinetoterapeutilor romani in spatiul francez, un lucru care va poate ajuta foarte mult, evident, pe cei interesati.

Iata mesajul dansei:

„Buna seara,
Va astept la congresul de la Bucuresti pe toti kinetoterapeutii interesati sa lucrati in Franta pt ca vreau sa aveti o intalnire cu presedintele Ordinului kinetoterapeutilor francezi JEAN PAUL DAVID si sa va clarificati toate neintelegerile.
Daca va doriti acest lucru, vom deschide o lista, iar Valentin Serac si Daniela Stanca se vor ocupa de inscriere dar si de problemele care trebuie clarificate in urma propunerilor voastre.
Voi inainta aceasta cerere din partea kinetoterapeutilor romani la intilnirea pe care o vom avea la Paris, in data de 8 septembrie 2012 cu ocazia Zilei Mondiale a Kinetoterapiei pt a organiza aceasta intalnire in cadrul congresului de la Bucuresti 4-6 octombrie 2012.
Veti putea afla cum trebuie  sa prezentati dosarul pt Franta, care sunt lipsurile si cum puteti sa le corectati ………..si tot ce va  intereseaza.
Este o sansa ENORMA pt voi cei care vreti sa plecati si pt cei ce nu s-au hotarit inca sa o faca.
Astept ca propunerea noastra sa aiba ecoul scontat si sa va amintiti cu drag ca FRAK a deschis pt voi o poarta a destinului!!!!”

ADIOS, AMIGOS!

5 iunie, 2012 4 comentarii

Nu pot sa nu scriu astazi cateva randuri despre ANUL II MASTER KINETO de la Universitatea din Oradea, care termina anul acesta facultatea si se indreapta spre pacientii care ii asteapta (sper eu) in diferite tari. Vreau in primul rand sa va multumesc pentru ca ati fost alaturi de mine si de oamenii care aveau cu adevarat nevoie de noi, la multe actiuni de voluntariat, stagii practice, iesiri de binefacere, cursa ratustelor si asa mai departe… Apoi trebuie sa recunosc ca ati fost unul dintre anii care imi vor ramane mereu in suflet din 1000 de motive (nu le putem scrie aici chiar pe toate:)). Cred ca sunteti de asemenea destul de bine pregatiti pentru munca ce va asteapta (va spun un mic secret, acum se poate, nu suntem niciodata formidabil de bine pregatiti, se poate intotdeauna mai mult, deci veti mai invata…), asa ca nu imi mai ramane decat sa va urez succes la prezentarea lucrarii de disertatie, in profesie si mai departe in tot ceea ce veti face!

Si cateva fotografii ca sa va aduceti aminte de studentie:

UN NOU BLOG DE KINETOTERAPIE LA IASI

Unul dintre colegii nostri de la Iasi ne propune un nou blog de kinetoterapie, interesant si care, cred eu, merita urmarit. Ii dorim mult succes si speram sa desfasuram unele actiuni comune. Puteti citi propunerile sale pe blogul meu, la sectiunea Comentarii.

Bine ai venit in blogosfera si sper sa ai cat mai multi vizitatori!!!!

Iata adresa: http://kinetoterapie-iasi.blogspot.com/

„MICI” DIFERENTE

1 mai, 2012 15 comentarii

NU as mai fi scris niciodata despre subiectul asta (da, cei care ma cunosc deja au inteles ca este vorba despre copiat), dar am vorbit acum cateva zile cu un fost student de-al nostru care lucreaza in Franta și m-am mirat tare sa-l aud spunand ca tinerii absolventi francezi de kinetoterapie stiu mai multe decat tinerii nostri absolventi atunci cand debuteaza in meserie. Din păcate nu am putut sa-l contrazic, i-am dat doar explicatia: „Da, așa este, dar stii de ce? Pentru că ai noștri marea majoritate incearca mereu sa copieze, sa trișeze, sa se targuiasca, sa dribleze, sa faca sa fie bine…” Ce tampenie ingrozitoare acest „facem sa fie bine”, la fel ca „merge si asa”… Omul a inteles si a fost de acord cu mine, dar imi amintesc ca am scris acum catava vreme pe acest blog un articol despre copiat si nu prea a avut ecou. Ca sa nu zic ca nu a avut ecou deloc si am fost chiar contrazis… Lumea a uitat si a continuat probabil in aceeasi maniera. Zambind, bucurandu-se („hai ca l-am pacalit si pe proful asta!!!!”) si nedandu-si seama ca de fapt isi taie craca de sub picioare…

Ajuns in Franta, una dintre primele mele intrebari a fost daca la ei se copiaza la examene. Colegul meu mai tanar pe care l-am intrebat, absolvent de doar trei ani, deci proaspat, a zambit si mi-a spus: „Daca la noi cineva e prins copiind este exmatriculat imediat si nu mai are drept de inscriere nicaieri timp de cinci ani. Adica i se agata o tinichea de coada si gata, trece pe bara. Si la noi taxa anuala in scolile bune este de 8000 de euro pe an”. Am ramas mut, mai ales gandindu-ma la cei care pierd cu adevarat si pentru totdeauna sansa de a invata o meserie extraordinara GRATUIT. Caci inca o mai invata multi gratuit, ba chiar cu bursa… Dar copiaza, apoi termina facultatea, gandindu-se ca nu vor lucra niciodata, dupa care viata ii serveste cu cate un croseu de dreapta, capitalist si ajung sa isi caute post in meseria pe care au driblat-o… Dar copacii nu cresc pana la cer si minciuna are picioare scurte…

Diferenta e ca daca la francezi copiaza cineva, acest lucru reprezinta probabil exceptia, nu regula…

Celor care mai copiaza le mai spun o data ca asta e drumul cel mai scurt care da spre piata celor trei „N”, NIMIC, NICAIERI, NICIODATA, doar ca nu au ajuns inca sa inteleaga asta…

Mult succes celorlalti!

DL. PROFESOR UNIV. DR. VASILE MARCU IESE LA PENSIE

25 ianuarie, 2012 8 comentarii

Dl. profesor univ. dr. Vasile Marcu, unul dintre modelele mele in viaţă şi omul căruia îi datorez enorm din toate punctele de vedere ale formarii mele profesionale iese la pensie. Nu-mi vine să cred că a zburat timpul in felul acesta… Imi revine în minte admiterea la facultate, de acum 20 de ani, cand domnul profesor era printre cei care supravegheau probele fizice, eu aveam o intindere musculară deja dureroasă la cvadricepsul stâng, mă gândisem să renunţ şi să încerc anul următor, dar el mi-a spus: „haide, pentru atâta nu merită să renunţi, mai ai 100 de metri, doar 100 de metri”… Am alergat cum am putut, am reusit să trec de probele fizice, apoi si de cele scrise si iată-mă aşternând in eter aceste rânduri…  Domnul profesor a fost mai tarziu conducătorul ştiinţific al studiilor mele de doctorat (şi al câtor alte studii de doctorat!!!!), fiind mereu alături de mine, chiar şi in momentele mai puţin plăcute prin care (poate din păcate, poate până la urmă din fericire) nu de puţine ori am trecut…

Nu cred că mai există in lumea asta un alt dascăl care să fi ajutat atâta lume, cineva la care să te duci cu intrebarea si de la care să nu pleci fără răspuns, cineva care să nu facă diferenţe între cei care-i trec pragul, cineva care să fie mereu gata să ajute pe toată lumea şi care să însufleţească orice reuniune la care participă,  indiferent de auditoriu sau de meridian.

Dintre cele mai importante realizari ale dânsului in anii in care a fost si preşedinte al FRAK amintesc doar aderarea României la WCPT in 1999, la congresul de la Yokohama, de asemenea implicarea in proiectele THENAPA 1 şi 2, un meeting THENAPA fiind organizat in 2005 şi la Băile Felix.

Cred că aş putea scrie foarte mult, dar mă opresc aici şi vreau să-i mulţumesc pentru tot mentorului meu şi celui de la care am invăţat atat de multe lucruri.

Să trăiţi 100 de ani, domnule profesor, să vă bucuraţi de pensie şi să continuaţi să-i inspiraţi pe ceilalţi aşa cum aţi făcut mereu.